În schimb, tonul se schimbă într-unul chiar optimist, când vine vorba despre agențiile de presă din Rusia, care scriu despre victoria lui Călin Georgescu, pe care îl numesc chiar un „aliat al Rusiei”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
”Candidatul de extremă dreapta produce un șoc și preia conducerea în alegerile din România” – titrează BBC.
Comentatorul politic Radu Magdin a precizat că sprijinul pentru Georgescu a fost fără precedent, sondajele de opinie anterioare situându-l la aproximativ 5% din voturi.
„Niciodată în cei 34 de ani de democrație nu am văzut o asemenea creștere în comparație cu sondajele”, a declarat Radu Magdin.
Independentul Călin Georgescu a promis să pună capăt a ceea ce el numește supunerea față de Uniunea Europeană și NATO, în special privind sprijinul pentru Ucraina, mai scrie presa britanică.
Călin Georgescu: „America nu va interveni și NATO niciodată dacă cumva, dar nu se va întâmpla, dacă Rusia va ataca o țară membră NATO. Eu vă spun de acum. NATO nu reprezintă nimic, este doar o asociație de bloc care mai speră să aibă influență pe acolo, așa cum s-au născut, așa ca ONU. Lumea s-a trezit.”
Și ziarele din Franța și Italia – țări cu o diasporă românească semnificativă – se arată la fel de surprinse de rezultatul acestui scrutin.
”Alegeri prezidențiale în România: un candidat pro-rus neașteptat îl învinge pe premierul pro-european, Marcel Ciolacu, la finalul primului tur” – notează Le Monde.
Și Corriere della Sera vorbește despre surpriza produsă de victoria în acest tur a lui Călin Georgescu. ”Un pro-rus, practic necunoscut pe plan politic până în ziua anunțării candidaturii, este specialist în mediu și dezvoltare durabilă, a coordonat proiecte pentru guvernul României, inclusiv Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă. Pentru el, Uniunea Europeană și NATO nu reprezintă interesele României și spune că războiul din Ucraina este condiționat de companiile militare americane” – detaliază presa de la Roma.
Pe de altă parte, la Moscova tonul se schimbă. Agențiile de presă ruse scriu despre victoria lui Călin Georgescu, pe care îl numesc chiar un „aliat al Rusiei”.
Jurnaliștii Ria Novosti amintesc că Georgescu glorifică armata română, care a fost de partea fasciștilor în cea mai mare parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Dar subliniază că acest candidat pledează pentru o alianță cu Rusia.
”Se spune că succesul său electoral se datorează unei campanii de succes pe TikTok", a scris și agenția de stat TASS.
De la Chișinău, prima reacție a venit pe Facebook, din partea fostului președinte Igor Dodon. „În România pe primul loc s-a situat ideea Interesului Național – suveranitate, protecție economică, tradiții și valori creștine” – a scris Dodon, atât în română, cât și în rusă.
Lucruri esențiale despre alegerile prezidențiale din 2024
După 99% dintre secții numărate, rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale, primul tur, îl plasează pe candidatul independent Călin Georgescu pe primul loc, iar pe Elena Lasconi, președintele USR, pe locul al doilea.
Calendarul alegerilor
Românii își aleg președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie – 8 decembrie, se organizează scrutine în fiecare weekend.
Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, au avut loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul a cuprins trei întrebări despre care primarul general a spus că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.
Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României.
Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.
Rezultate parțiale și exit-poll-uri
Cursa din primul tur al alegerilor prezidențiale din România s-a arătat foarte strânsă. Rezultatele exit-poll AVANGARDE și CIRA de duminică seară, de la ora 21:00, au arătat că Marcel Ciolacu și Elena Lasconi vor intra în turul al doilea.
Marcel Ciolacu a declarat imediat după ce a aflat rezultatele exit-poll-ului care îl arătau câștigător al primului tur, cu 25% din voturi, „că cei care au câștigat sunt românii”. Cu 18% din voturile românilor din țară după rezultatele exit-poll, Elena Lasconi a fost reținută în primul său discurs, deși sondajele arătau că aceasta se află pe al doilea loc în preferinţele alegătorilor.
Călin Georgescu, candidat independent, a fost de departe surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale. Primele exit polluri au indicat faptul că a reușit să strângă aproximativ 16% din voturi, clasându-se duminică seară după Elena Lasconi.
După exit-poll-uri canidatul George Simion a refuzat inițial să-și recunoască înfrângerea, candidatul AUR declarând că „manipularea de la sondaje nu se confirmă”. În același timp, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, clasat pe locul al cincilea, a declarat că „pe scena politică din România este loc pentru toată lumea”, urmând ca după rezultatele finale liberalii să ia o decizie. După rezultatele provizorii însă, Nicolae Ciucă a declarat că „este un eşec pe care trebuie să îl asumăm toată echipa de conducere a PNL”.
Pe locul șase după exit-poll-uri s-a clasat Mircea Geoană, care s-a arătat surprins de rezultate. Mulți români l-au votat și pe preşedintele Forţa Dreptei, retras din cursa electorală. Concret, peste 13.000 de alegători au votat pentru Ludovic Orban, care s-a retras din cursa pentru Palatul Cotroceni în favoarea Elenei Lasconi.
Rămâne așadar de văzut ce se va întâmpla cu marii învinși de la alegerile prezidențiale, primul tur.
Votul diasporei
Rezultatele exit-poll-urilor de duminică seară nu cuprind însă și voturile diasporei. Astfel că, luni dimineață, cu peste 99% dintre secții numărate, candidatul independent Călin Georgescu a ieșit pe primul loc în rezultatele parțiale publicate de AEP. Georgescu a câștigat 13 județe din țară și diaspora, având un avans detașat față de contracandidații săi.
Pe de altă parte, la nivel naţional, Elena Lasconi este pe locul al treilea în cursă. Aceasta conduce în cursa electorală din Iași, Timiş, Cluj și Braşov. Cu voturile din diaspora însă, candidata USR pentru cursa prezidențială are șanse să intre în turul doi. Cursa se menține însă strânsă. Lasconi a fost votată masiv și de moldovenii cu cetățenie română și a câștigat alegerile și în municipiul Câmpulung, acolo unde este primar la al doilea mandat. În oraşul său natal, Haţeg, Lasconi s-a clasat pe locul al treilea.
Călin Georgescu a obţinut 43.36% dintre voturile exprimate în străinătate, clasându-se la distanţă pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale, după numărarea voturilor din 99.89% din secţiile de vot din afara graniţelor. Pe locul al doilea, cu 26.82% se află Elena Lasconi, care este urmată de George Simion, cu 12.07% (96.322 voturi). Urmează Mircea Geoana (4,89%) şi Nicolae Ciucă (4,63%). Liderul PSD Marcel Ciolacu este doar pe locul al şaselea ,cu 2,87% din voturile exprimate în străinătate, adunând 22.887 voturi.
În acest moment, rezultatele parțiale arată că Călin Georgescu și Elena Lasconi se află în turul 2 al alegerilor prezidențiale 2024. Luni dimineață, în jurul orei 10:00, candidatul USR, Elena Lasconi, a trecut pe locul al doilea în preferinţele electoratului, conform datelor provizorii ale AEP, după centralizarea a 99,93% din procesele verbale.
Secțiile de vot din țară s-au închis oficial la ora 21:00, prezența la vot la ora aceea fiind, potrivit AEP, de 52,43 %. A fost noapte altă pentru președinții secțiilor de vot din țară. Numărătoarea continuă însă și luni, pentru centralizarea tuturor voturilor, atât din țară, cât și din străinătate.
Rezultatele alegerilor prezidențiale 2024 sunt transmise în timp real de Biroul Electoral Central, pe măsură ce sunt introduse în sistem procesele verbale din secțiile de votare.
România își alege al 5-lea președinte după Revoluție
Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.
Ce atribuții are șefului statului
De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii – politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.
Promisiuni electorale
În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 au făcut promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.
Unde și cum votăm
Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent.
Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect.
