Potrivit acestuia, într-o societate profund divizată după criteriul geopolitic cum este cea moldovenească, concurența firească între forțele politice în ambele scrutine s-a prefăcut într-un veritabil război, miza căruia viza integrarea R. Moldova în UE sau în spațiul eurasiatic dominat de Rusia, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Țăranu explică faptul că rezultatele referendumului și ale alegerilor prezidențiale au fixat victoria forțelor pro-europene a însemnat doar două bătălii câștigate, nu și a războiului în sine. Victoria finală în acest război se așteaptă la alegerile parlamentare din 2025.
„Rezultatul la limită al referendumului pro-UE, dar și succesul la prezidențiale, care în final s-a realizat datorită votului diasporei, obligă guvernarea PAS să contribuie la o regrupare profundă a forțelor ce susțin politicile pro-europene, unica soluție ce poate aduce la păstrarea vectorului european după alegerile parlamentare din anul viitor. Primele declarații ale liderilor actualei guvernări, făcute imediat după terminarea scrutinelor, promiteau acest lucru. Cel puțin imediat după alegeri s-a vorbit despre mesajul trimis de electorat ca despre unul auzit, deslușit de către guvernanți. Ca primă reacție s-au promis remanieri în guvern și urgentarea mersului reformei pe domenii, în primul rând, în mult pătimita justiție”, spune analistul.
Referendumul ca test al mobilizării pro-europene
„Însă, cum deja ne-a obișnuit, actuala guvernare repede a uitat „șuieratul glonțului de lângă ureche”, expresia plastică aparține unui actual ministru de la PAS și se referă rezultatului la limită obținut la referendum. Remanierile în componența Guvernului s-au produs fără o minimă dezbatere publică, în lipsa oricărei implicări ai altor factori pro-europeni, decât partidul de guvernământ, în măsurarea componentei meritocrației pentru noii membri ai guvernului. Iarăși interesul egoist de partid a predominat asupra considerentului mobilizării segmentului europenist în întregime prin implicarea altor forțe pro-europene în actul decizional, cel puțin, la nivel de consultări politice. Așa a fost ratată o fericită ocazie de a ameliora imaginea guvernării și a pune o primă cărămidă în construcția unui front unit al forțelor pro-europene în perspectiva apropiatelor alegeri parlamentare.
Se creează impresia că asistăm la recidivarea unei practici politice dubioase, practicate în cazul lansării inițiativei referendumului pro-Europa în redacția actualei guvernări, practică care abia că ne-a adus la o sincopă serioasă în procesul de aderare la UE. Să începem de la constatarea faptului că inițiativa referendumului în Republica Moldova a fost lansată într-un cadru inedit în raport cu alte state care au depus cerere de aderare. Spre deosebire de alți candidați la aderare, inițiativa referendumului în Republica Moldova a fost lansată la începutul procesului de negociere și nu la final, cum s-a procedat în majoritatea cazurilor statelor din Europa Centrală și de Est.
O asemenea abordare a inițiativei referendumului a creat un cadru extrem de favorabil pentru oponenții cursului european de a discredita ideea plebiscitului pro-european în Moldova. Guvernarea a fost acuzată că folosește referendumul în scopuri egoiste de partid, pentru ași mobiliza electoratul în cadrul scrutinului prezidențial cuplat cu exercițiul plebiscitului. Nici forțele pro-europene de opoziție, care nu au fost consultate privind inițiativa referendumului de către guvernare, au fost puse într-o situație jenantă de a susține o inițiativă a unui concurent politic, chiar dacă împărtășesc întrutotul ideea europeană. În aceste condiții, alte partide pro-europene decât PAS, până la urmă, au susținut în declarații referendumul, dar nu au avut nici o motivație să participe activ la promovarea lui în teritoriu”, spune Țăranu.
Impactul războiului hibrid asupra democrației electorale
„Exercițiul referendumului în Republica Moldova a cunoscut un atac inedit în stilul războiului hibrid din toată istoria politică a statului moldovenesc. De fapt, ce s-a întâmplat în Republica Moldova la ultimele alegeri a fost un război hibrid purtat de Federația Rusă cu toate mijloacele posibile. În acest atac împotriva democrației electorale în Moldova au fost testate noi metode de distorsionare a votului, precum cumpărarea votului, turismul electoral cu îmbarcarea alegătorilor în avioane și autocare pornind din Moscova către Baku, Istanbul, Minsk, respectiv Transnistria. Nu în ultimul rând, manipulările pe rețelele sociale care au atins un nivel de neimaginat în trecutul recent. Chiar dacă rezultatul acestui război hibrid nu a fost cel scontat, totuși, votul la referendum în interiorul Republicii Moldova a fost defavorabil opțiunii europene.
Opțiunea antieuropeană la referendum a fost susținută de o rețea de cumpărare de voturi orchestrată din Rusia, rețea formată în timp de oligarhul fugar Șor. Oficialii moldoveni au vorbit despre o rețea de 300 de mii de alegători mituiți cu bani cash, iar organele de aplicare a legii au descoperit o schemă de cumpărare a voturilor care a implicat aproximativ 140 de mii de alegători, care au primit bani de la o bancă rusă, banii fiind transferați din Rusia prin intermediul sistemului bancar din Transnistria. În plus, poliția moldovenească a descoperit, în timpul perchezițiilor, numeroase liste cu numere de telefon și nume care indică un sistem larg de distribuție a banilor, dezvăluind o încercare la scară largă de a influența alegerile.
În realitate, investigațiile poliției au developat formarea în Republica Moldova al unui sistem de asigurare socială a populației paralel cu cel de stat – sistemul lui Șor. Acest sistem paralel a fost creat pe parcursul anilor sub ochii organelor de stat. El s-a constituit prin rețeaua de magazine „Merișor”, iar mai târziu prin rețeaua de cartele bancare „Mir”, prin intermediul cărora au fost întocmite listele alegătorilor fidelizați politic grupării Șor prin diverse pomeni electorale. De fapt, mituirea alegătorilor în Republica Moldova a devenit aproape legală, cel puțin această mituire s-a produs sub ochii nepăsători ai organelor de stat. Acest sistem de magazine și cartele bancare continua să funcționeze legal până azi, prezentând un pericol real de mituire a alegătorilor și la viitoarele alegeri parlamentare.
Lecția referendumului arată că alegătorii din Moldova care au fost grav afectați în ultimii ani de inflație, de perturbări economice și energetice și care au susținut-o pe Maia Sandu și au susținut integrarea în UE la precedentele alegeri parlamentare, o parte din ei s-au dezamăgit de actuala guvernare și nu au votat la referendum pentru opțiunea „da”. Pentru a menține cursul european al Republicii Moldova intact, acești dezamăgiți trebuie întorși în rândul susținătorilor activi al opțiunii europene la alegerile parlamentare care urmează să se desfășoare la anul viitor. Această performanță va reuși doar dacă guvernul va întreprinde mai multe acțiuni pentru a atenua șocurile economice cu care țara s-a confruntat în ultimii ani și doar dacă va înainta reforma justiției și starea economiei cu efecte pozitive în sfera socială.
Însă trebuie să fim realiști, în lunile rămase până la parlamentare nu putem să ne așteptăm la miracole în privința creșterii economice, tot așa cum în sfera socială cel mai realist ar fi să nu se admită o înrăutățire a nivelului de viață. În aceste condiții, o rezervă considerabilă pentru saltul gradului de mobilizare electorală a opțiunii pro-europene la parlamentare poate fi asigurat preponderent de segmentul unionist, în mediul căruia se înregistrează o nemulțumire palpabilă cu privire la deficitul de politici identitare promovate de guvernare și care s-a manifestat prin creșterea absenteismului electoral la referendum și la alegerile prezidențiale”, explică analistul
Unirea viziunilor europeniste – cheia succesului în 2025
„Partida pro-europeană în Republica Moldova include două viziuni de accedere în UE. Prima este reprezentată de adepții integrării europene a Republicii Moldova ca stat suveran, iar a doua este reprezentată de adepții unionismului care văd soluția cea mai sigură de aderare la UE prin unirea Moldovei cu România. Ambele viziuni au numeroși susținători în segmentul electoral europenist, cea ce înseamnă că formula cea mai mobilizatoare a acestui segment la viitoarele parlamentare constă în lansarea a două liste electorale europeniste, pentru a acoperi plenar preferințele politice și electorale a europeniștilor moldoveni de ambele orientări.
Opțiunea integrării prin filiera statului suveran este bine reprezentată politic de partidul PAS, pe platforma căruia urmează să se unească alte partide politice cu aceeași viziune. Pe când opțiunea unionistă rămâne dezorganizată în lipsa unui pol coagulator, iar întârzierea formării unei structuri politice unificate a unioniștilor riscă să diminueze dramatic șansele de victorie a forțelor europeniste la parlamentarele din anul viitor.
Generic vorbind, cursul european la viitoarele alegeri parlamentare depinde de capacitatea liderilor partidei unioniste din Republica Moldova de a se uni pe interior și de a genera o listă electorală unică, care va garanta o mobilizare plenară a segmentului electoral unionist și formarea după alegeri a unei fracțiuni parlamentare numeroase, componentă indispensabilă a majorității parlamentare europeniste. Și această importantă lecție a referendumului din octombrie încă rămâne să fie însușită de politicienii moldoveni cu viziuni europeniste”, conchide Țăranu.
