La 27 august 1989, un act de demnitate națională a pus începutul unui nou parcurs. Atunci, peste 700 de mii de cetățeni s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, pentru a cere declararea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la ipn.md.
Ca urmare a acestei mobilizări, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII-ea sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. După intense dezbateri cu oponenții, reușita deputaților românofoni a fost ca limba română să fie declarată limba de stat și să fie adoptat alfabetul latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au avut loc pe 31 august, când se votează și cea mai mare parte a legislației privind limba de stat și alfabetul.
În 1990, Parlamentul Republicii Moldova a decretat ziua de 31 august sărbătoare națională, cu denumirea „Limba Noastră cea Română”. În 1994 denumirea a fost schimbată în „Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să fie denumită și Ziua Limbii Române.
În 2004 Parlamentul a încercat să comaseze sărbătoarea Limbii cu Ziua Independenței, ceea ce nu s-a mai întâmplat. De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de „Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala țării.
Și abia în data de 2 martie 2023 Parlamentul a redenumit sărbătoarea în ,,Limba Română”. Astfel, Ziua Limbii Române rămâne în Republica Moldova un moment de reflecție și de celebrare a limbii, care ne unește și ne definește ca națiune.
