Șeful statului a dat drept exemplu alegerile parlamentare din R. Moldova, transmite Ultimelestiri.md cu referire la deschide.md.
„Aceste amenințări au fost vizibile în alegerile noastre recente. Lecțiile sunt proaspete și ne arată că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Atunci, amenințările veneau de la oligarhi, politicieni corupți și instituții slabe. Azi, vulnerabilitățile noastre sunt transformate în arme de puteri străine, amplificate de tehnologie și inteligență artificială, finanțate prin criptomonede și mascate în limbaj democratic” a declarat șeful statului.
Potrivit ei, Rusia vrea să folosească R. Moldova împotriva Ucrainei, de aceea a lansat un asalt hibrid asupra democrației noastre.
„Alegerile au devenit noua linie de front. Urnele au fost ținta unui arsenal vast de interferențe. Strategia Moscovei a fost sistematică, testată la alegerile locale și regionale, culminând cu scrutinul prezidențial și referendumul pentru UE de anul trecut — care a trecut în pofida ingerințelor masive. Ținta reală a fost însă scrutinul parlamentar din acest an: preluarea Parlamentului, instalarea unui guvern controlat de Kremlin, distrugerea democrației, tragerea Moldovei într-o zonă gri și transformarea ei într-un instrument împotriva Ucrainei și a Europei” a subliniat Maia Sandu.
Președintele a menționat că atacul Rusiei a exploatat chiar drepturile care definesc democrația: libertatea de asociere, de exprimare, religia, libera circulație a capitalului. În ultimii trei ani, șapte partide au fost create peste noapte cu sprijinul Moscovei, finanțate din bani rusești, dar prezentate drept „voci moldovenești”. Unele conduse de figuri corupte, foști magistrați și procurori demiși prin reforme, astăzi agenți ai unei puteri străine.
Operațiunea s-a bazat pe fluxuri masive de bani ascunși, inclusiv în criptomonede. O singură adresă de portofel digital, identificată de autoritățile anticorupție, a conținut peste 100 milioane de euro, fonduri folosite pentru ferme de trolli, media falsă, proteste plătite și cumpărare de voturi. Protestele, în loc să fie expresia firească a unei democrații, au fost organizate pe liste, cu trasee și plăți. Pe măsură ce se apropia ziua votului, intermediarii ofereau până la 3.000 de euro pe lună pentru a recruta participanți.
„În fața acestor realități, se ridică întrebări pe care le au toate democrațiile: cum aperi democrația fără să-i trădezi principiile? Cum limitezi tehnologiile care pot facilita atât libertatea de exprimare, cât și crima? Cum protejezi credința atunci când e exploatată politic? Cum păstrezi dreptul la protest, dar previi violența provocată de plăți și manipulare? Moldova a răspuns prin organizarea unui scrutin transparent și democratic, dar cu măsuri ferme de protecție” a notat șeful statului.
Instituțiile au lucrat coordonat: au blocat finanțările ilegale, au urmărit fluxurile cripto, au introdus sancțiuni pentru corupția electorală și protestele plătite. Curțile au prioritizat dosarele de corupție politică, iar vettingul judecătorilor și procurorilor, realizat împreună cu Comisia de la Veneția, a ajutat la protejarea integrității scrutinului.
Poliția a destructurat rețele antrenate să provoace violențe și rețele de cumpărare a voturilor. Echipele cibernetice au ajustat apărările în timp real, cu sprijin internațional. Interferențele au fost expuse public prin declarații, anchete jurnalistice și interceptări care dovedeau coordonarea din Moscova.
În rezultat, a declarat Maia Sandu, cetățenii R. Moldova, sprijiniți de instituții, societatea civilă și presă liberă, au apărat dreptul de a alege. Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace.
„Dar să fim sinceri: victoria este temporară, o fereastră pentru a consolida reziliența și a accelera integrarea europeană. Rusia va căuta noi metode și noi ținte. Dacă regimurile autoritare se adaptează mai repede decât democrațiile, libertatea va fi pierdută” a notat șeful statului.
Potrivit președintelui, trebuie să le redăm cetățenilor încrederea că democrația nu este slăbiciune, ci forță, o forță ce trebuie apărată zilnic, prin participare, vigilență și curaj.
„R. Moldova este gata să împărtășească experiențele ei, reușite, greșeli, lupte în desfășurare, cu orice democrație confruntată cu pericole similare. Pentru că apărarea democrației astăzi nu este un proiect național, ci unul colectiv” a conchis șeful statului.
