La o ședință a CC de marți, Iurie Mărgineanu, avocatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), a declarat că apelul la Comisia de la Veneția este motivat de dorința de a „respecta principiul loialității constituționale și obligațiile internaționale ale Republicii Moldova în temeiul Acordului de Asociere R. Moldova-UE”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la infotag.md.
„Republica Moldova, în calitate de țară candidată la aderarea la UE, și-a asumat angajamente ferme pentru consolidarea statului de drept, având în vedere că acest caz privește însăși funcționalitatea instituțiilor democratice și independența justiției constituționale. Pilonii centrali ai aderării la Clusterul 1 și criteriile de la Copenhaga impun ca soluționarea acestor excepții să fie în concordanță cu acquis-ul comunitar și cu standardele Curții Supreme. O interpretare unilaterală, care ar putea duce la fragmentarea integrității sistemului judiciar, ar putea pune sub semnul întrebării angajamentele Republicii Moldova în procesul de selecție și în negocierile Clusterului 1”, consideră avocatul.
Potrivit lui Mărgineanu, depunerea unei cereri amicus curiae la Curtea Supremă reprezintă un act de prudență europeană. Recursul va asigura că decizia Curții Constituționale contribuie la succesul negocierilor Clusterului 1.
Trebuie de menționat că Gheorghe Leiciu, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, a solicitat Curții Constituționale suspendarea examinării cererii Ministerului Justiției până când instanța va emite o hotărâre definitivă cu privire la constituționalitatea prevederilor Codului Electoral.
Leiciu a invocat neconstituționalitatea termenului „Consiliu electoral”, folosit în Codul electoral pentru a se referi la organul electoral din Găgăuzia, care, conform legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, se numește Comisia Electorală Centrală.
„Această discrepanță nu este pur și simplu o chestiune de formulare inconsistentă. A creat incertitudine juridică, litigii administrative și judiciare și a servit drept motiv pentru ca instanțele judecătorești să suspende valabilitatea actelor APF adoptate în cadrul atribuțiilor lor în temeiul legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv actele de înființare a organului electoral al Găgăuziei și de stabilire a datei alegerilor pentru APG”, a declarat Leiciu, reiterând solicitarea sa de suspendare a examinării cererii Ministerului Justiției până la verificarea constituționalității prevederilor Codului electoral.
De asemenea, el a atras atenția Curții Constituționale asupra faptului că prevederile legii privind statutul Găgăuziei, care consacră autoritatea APG de a organiza și stabili datele alegerilor și de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor, nu pot fi modificate pur și simplu prin modificarea unei alte legi organice.
„Însă Parlamentul Republicii Moldova a încercat, de fapt, să limiteze atribuțiile Găgăuziei nu prin modificarea acestei legi speciale în conformitate cu procedura prevăzută de Constituție, ci prin modificarea Codului electoral, care a fost adoptat, de altfel, cu 55 de voturi. Aceasta a creat un mecanism de modificare indirectă a cadrului instituțional al Găgăuziei fără respectarea procedurii constituționale speciale”, a spus el.
Vicepreședintele Adunării Populare a reamintit că tocmai aceste circumstanțe au stat la baza cererii formulate anterior de suspendare a prevederilor contestate ale legii.
Răspunzând la propunerea reprezentanților autonomiei de a nu emite decizii către Curtea Constituțională, ci de a înainta o cerere către Comisia de la Veneția, secretarul de stat al Ministerului Justiției a declarat că „avizul Comisiei de la Veneția este întotdeauna util”, dar nu își poate imagina cum ar putea influența fondul cauzei.
De asemenea, reprezentantul parlamentar nu a considerat oportună obținerea unui aviz de la Comisia de la Veneția pe această temă.
Ministrul Justiției a apelat la Curtea Constituțională la 9 martie 2026, solicitând judecătorilor să revizuiască anumite prevederi ale legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv prevederea care acordă Adunării Populare dreptul de a aproba componența comisiei electorale din regiunea autonomă. Ministerul consideră acest lucru drept „dualism instituțional”.
Adunarea Populară, după ce a stabilit data alegerilor parlamentare din regiunea autonomă pentru 15 noiembrie 2026, a apelat, de asemenea, la Curtea Constituțională, solicitând judecătorilor să declare „neconstituționale anumite prevederi ale Codului electoral al Republicii Moldova” care se referă direct la desfășurarea alegerilor în Găgăuzia.
Deciziile Curții Constituționale vor fi emise în urma încheierii ședințelor sale, care au loc în perioada 7-8 iulie.
