Studiul, condus de o echipă de oameni de știință de la Spitalul Universității Medicale din Chongqing (China) prevede o creștere a acestei cifre până la 79,6 milioane, la nivel mondial, în 2036, transmite Ultimelestiri.md cu referire la agerpres.ro.
Cercetarea a utilizat baza de date a studiului Global Burden of Disease (GBD), cu informații prelevate din 204 teritorii între anii 1990 și 2023.
Prevalența infertilității din studiul GBD este o cifră provenită din modele, care depinde, în mare măsură, de dorința femeii de a avea copii, de faptul că solicită asistență medicală și de disponibilitatea serviciilor de diagnosticare.
Potrivit studiului, Asia este regiunea cu cea mai mare necesitate în privința îngrijirii în materie de fertilitate, Australasia situându-se la polul opus.
Cu toate că diferențele dintre regiunile cu venituri mici și cele cu venituri mari s-au redus, povara se deplasează către acestea din urmă, unde femeile prezintă o tendință mai mare de a amâna sarcina și de a recurge la teste și tratamente de fertilitate.
Cercetătorii au utilizat, printre alți indicatori, rata de prevalență standardizată în funcție de vârstă (ASPR), care a crescut în toate regiunile lumii în perioada studiată.
Autoarea principală, Queenie Li Ling Jun, de la Universitatea Națională din Singapore, a explicat că această rată ASPR vizează femeile cu vârste cuprinse între 35 și 49 de ani (exprimată la 100.000 de femei din această grupă), prin urmare nu se referă la întreaga populație la nivel național și nu se limitează la cele care încearcă în mod activ să rămână însărcinate.
Odată cu îmbătrânirea populației la nivel mondial, infertilitatea în rândul femeilor aflate la vârsta reproductivă avansată a devenit „o problemă gravă de sănătate publică, cu repercusiuni economice semnificative” pentru acestea, pentru familii și pentru sistemele sanitare, potrivit studiului.
Creșterea costurilor tratamentelor și pierderile în materie de productivitate evidențiază, potrivit studiului, urgența adoptării unor răspunsuri integrate în materie de politici de sănătate și economice.
Pentru a face față cererii în creștere, autorii studiului pledează pentru extinderea și integrarea serviciilor de fertilitate în asistența medicală primară, precum și pentru reducerea barierelor economice asociate îngrijirii în domeniul fertilității.
Rezultatele scot în evidență „necesitatea urgentă” de a dispune de strategii de sănătate reproductivă mai incluzive, mai accesibile și adaptate contextului, pentru a „face față poverii tot mai mari reprezentate de infertilitate și pentru a reduce inegalitățile în ceea ce privește îngrijirea și rezultatele la nivel mondial”.
