Jurnalista Irina Tabaranu, fondatoarea portalului Zona de Securitate, a declarat că este timpul ca autoritățile să schimbe paradigma cu care abordează problema regiunii separatiste, transmite Ultimelestiri.md cu referire la radiochisinau.md.
„De mai bine de 30 de ani auzim că noi nu controlăm acest teritoriu din stânga Nistrului, deci nu avem nicio responsabilitate. Cea mai mare așteptare este să nu mai auzim că nu putem face nimic. În momentul în care există voință și interes, există și control, inspecții, autorizații – nu doar în cazul uzinei metalurgice, dar și al altor agenți economici din regiune”, a declarat Irina Tabaranu.
Jurnalista a menționat că Chișinăul trebuie să manifeste mai multă inițiativă, întrucât lipsa implicării lasă loc abuzurilor și perpetuează dependențele economice dintre cele două maluri.
Și experții Asociației Promo-LEX, care monitorizează respectarea drepturilor omului în regiune, consideră că problema reintegrării este afectată de o disfuncționalitate instituțională majoră.
„În acești 30 de ani nu s-a construit un mecanism funcțional. Vicepremierul pentru Reintegrare are doar o direcție – Biroul pentru reintegrare. Nu există o structură care să coordoneze interinstituțional politicile în domenii precum educația, justiția sau sănătatea”, a explicat Nicoleta Hriplivîi, expertă Promo-LEX.
Ea a făcut o paralelă cu Biroul pentru Integrare Europeană, creat în ultimii doi ani, care funcționează deja ca un mecanism complex de colaborare între instituții.
„S-a putut crea o astfel de mașinărie în doi ani pentru integrarea europeană, dar în 30 de ani nu avem o politică publică clară pe reintegrare.”
Expertele au atras atenția că locuitorii din stânga Nistrului rămân ostaticii regimului separatist, fiind afectați direct de criza gazelor, restricțiile de circulație și absența serviciilor publice garantate de statul moldovean.
Specialiștii consideră că o strategie de reintegrare reală trebuie să pornească de la nevoile oamenilor, nu doar de la dialogul politic, și să includă măsuri economice, sociale și educaționale care să restabilească încrederea între cele două maluri ale Nistrului.
