În același timp, analistul politic Anatol Țăranu a propus ca Republica Moldova să colaboreze cu România pentru o naționalizare comună și creare a unui spațiu economic moldo-român, transmite Ultimelestiri.md cu referire la jurnal.md.
Pe fondul sancțiunilor internaționale impuse de Statele Unite împotriva companiei rusești Lukoil, autoritățile de la Chișinău urmăresc eliminarea influenței companiei de pe piața energetică a Republicii Moldova, în special din sectorul de distribuție a combustibililor.
În prezent, Guvernul ia în considerare achiziționarea afacerii legate de kerosen, mai ales în contextul aprovizionării Aeroportului Internațional Chișinău, unde urgența este mai mare.
În ceea ce privește rețeaua de retail, Lukoil deține aproximativ 20% din stațiile de alimentare, însă oficialii susțin că aici situația este mai ușor de gestionat, deoarece pe piață activează și alți concurenți capabili să preia segmentul respectiv.
Deputatul Radu Marian a ținut să precizeze că în acest caz, procesul nu va fi unul de confiscare, ci o achiziție conformă cu dreptul internațional, pentru a evita eventuale litigii la instanțele internaționale și pentru a asigura o tranzacție corectă și legală.
„Evident că intenția este să ne asigurăm că nu mai există influența Lukoil pe piața din Republica Moldova. Și înțeleg că pe partea de kerosen, este această variantă de achiziționare din partea Aeroportului. Pe partea de retail, Lukoil are undeva 20% din stațiile de alimentare. Aici e mai simplu, pentru că există alte companii, există alți concurenți către care poți să te reorientezi. Chiar și dacă se achiziționează, naționalizarea nu înseamnă confiscarea forțată, vă dați seama. Asta înseamnă achiziționarea în baza dreptului internațional, pentru că nu vrem să ne trezim ulterior cu un proces de judecată la instanțele internaționale. De asta trebuie să facem lucrul corect. Deci, acolo unde este cel mai urgent, noi avem această intenție să achiziționăm business-ul de kerosen, iar pe partea de retail, există alți jucători care pot să se reorienteze alte companii”, a explicat Marian.
Unele informații disponibile pe acest subiect indică asupra faptului că Republica Moldova ar putea încerca să obțină o derogare, pe modelul Ungariei, de la Statele Unite până la 1 ianuarie. Totuși, o asemenea derogare, chiar dacă va fi obținută, va avea aplicabilitate doar pe un termen foarte scurt, fiind vorba despre câteva săptămâni.
Efectele derogării nu s-ar extinde după 1 ianuarie, scopul acesteia fiind exclusiv câștigarea unor săptămâni în plus pentru finalizare proceselor de preluare sau achiziționare a activelor companiei.
„Știu că s-a comunicat. Ministrul Junghietu, din câte țin minte, a comunicat lucrul ăsta, ca ar putea exista o astfel de derogare foarte scurtă – nu pe un an, nu pe o jumătate de an, dar pentru câteva săptămâni în plus ca să finalizăm procesele”, a precizat deputatul PAS.
Prezent în platou, analistul politic Anatol Țăranu a susținut ideea naționalizării. El a subliniat că România deține o experiență și o expertiză mult mai solidă în administrarea chestiunilor de ordin economic, inclusiv în domeniul energetic, comparativ cu Republica Moldova.
Analistul este adeptul ideii ca Chișinăul să urmeze exemplul Bucureștiului în cazul unei eventuale naționalizări, însă nu printr-o acțiune unilaterală, ci printr-un parteneriat strâns între România și Republica Moldova.
Ideea principală ar implica crearea unei întreprinderi comune moldo-române, care să gestioneze procesul de naționalizare în paralel pe ambele maluri ale Prutului. O asemenea inițiativă, susține analistul, ar contribui la consolidarea cooperării economice bilaterale și ar deschide calea spre formarea unui spațiu economic comun, considerat esențial pentru dezvoltarea și securitatea energetică a ambelor țări.
„Cu siguranță, partea română are o expertiză mult mai profundă decât partea moldovenească asupra tuturor elementelor acestui proiect. Dacă partea română spune că „noi vrem să naționalizăm”, de ce n-am merge și noi pe această cale. Dar nu pur și simplu să naționalizăm, dar să creăm, împreună cu România, o firmă comună, o întreprindere comună, ca naționalizarea să se producă pe ambele maluri ale Prutului și să existe un proiect economic comun, moldo-român. Să începem, așadar, crearea spațiilor comune economice, inclusiv pe acest domeniu, atât de important pentru noi. O naționalizare concomitentă cu partea românească, prin crearea unui proiect comun pe ambele maluri ale Prutului, ar putea să fie o soluție”, a afirmat Anatol Țăranu.
Analistul este de părere că, din punct de vedere logistic, din punct de vedere a politicii de apropiere a celor două maluri de Prut, dar și din perspectiva rolului de principal avocat al integrării europene pe care îl joacă România în cazul Republicii Moldova, un asemenea proiect nu ar putea decât să avantajeze Chișinăul și parcursul european al țării noastre.
