Expertul Igor Boțan a explicat că foametea nu a fost doar rezultatul unor factori naturali, ci o strategie politică utilizată de regimul sovietic, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
„Foametea organizată este un instrument de supunere a unei populații prin înfometare. Este o catastrofă umanitară provocată intenționat de un regim politic, care folosește lipsa hranei ca armă pentru înfrângerea rezistenței populației sau pentru a atinge alte obiective politice. Exemple notabile sunt Holodomorul din Ucraina (1932-1933) și foametea din RSS Moldovenească (1946-1947), unde seceta a fost folosită ca pretext, dar cauzele principale au fost politicile guvernamentale precum colectivizarea forțată și supra-colectarea de alimente”, a menționat Igor Boțan.
Primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, a subliniat că în Republica Moldova există puține spații dedicate comemorării foametei, iar subiectul a fost mult timp marginalizat în spațiul public.
„Atunci la putere au venit antihriștii. La ce ne puteam aștepta de la antihriști, care au distrus toate bisericile? Eu cunosc despre ororile foametei din Găgăuzia de la tatăl meu care ține minte tot ce s-a întâmplat. Părinții mei mi-au povestit că a existat și un caz de canibalism. Cred că începând cu anii 1990, când s-a schimbat situația în țară, trebuia să avem muzee la subiectul foametei, mass-media trebuia să mediatizeze mai intens acest subiect. Doar în ultimii patru ani oamenii de la noi au început să vorbească mai des despre foamete, înainte rar vorbeau. Dacă nu va exista memoria a ceea ce s-a întâmplat, există riscul ca istoria să se repete”, a spus Serghei Anastasov.
Istoricul Ștefan Bejan a afirmat că seceta a fost un factor secundar, în timp ce politicile sovietice de colectare au generat în mod direct tragedia.
„Printre motivele care au dus la apariția fenomenului foametei din Basarabia a fost seceta și daunele provocate de cel de-al Doilea Război Mondial. Dar teritoriul Basarabiei până în prezent, este o zonă foarte secetoasă, de aceea țăranii aveau o tradiție de a păstra cereale, rezerve de cereale pentru un an sau doi, cerealele erau păstrate în hambare. De aceea, motivul principal al fenomenului foametei a fost colectarea abuzivă din partea autorităților sovietice”, a spus istoricul.
El a amintit că, în aceeași perioadă, în Moldova istorică nu s-au înregistrat decese masive din cauza foametei, iar documentele de arhivă arată că Moscova cunoștea situația din Basarabia.
„În aceeași perioadă, în cealaltă Moldovă, istorică, Moldova cu centrul la Iași, la fel, a fost secetă, însă nu a existat un fenomen masiv de foamete și de decese din cauza foametei. Acest lucru s-a întâmplat doar pe teritoriul fostei RSSM. Există documente de arhivă care demonstrează că cei de la Moscova cunoșteau despre situația din Basarabia, iar o parte din roada colectată de la basarabeni era vândută în afara Uniunii Sovietice. O parte a fost exportată chiar în România”, a mai spus Ștefan Bejan.
