Sunt clipuri cu sute de mii de vizualizări pe TikTok. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a realizat un studiu din care rezultă că 200 din 2.000 de astfel de clipuri au aproximativ 130 de milioane de vizualizări, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Un record negativ care explică de ce tinerii sunt tot mai atrași de propaganda comunistă. Nostalgia față de vremurile totalitarismului a devenit un fenomen care s-a dezvoltat pe teme atent alese de creatorii conturilor din mediul online.
„Cea mai des folosită este cea în care se portretizează Nicolae Ceaușescu. Se merge foarte mult pe realizările regimului comunist, adică construirea de fabrici, uzine, autostrăzi și un segment mai mic, dar el există, se vorbește despre planurile fantasmagorice ale regimului comunist”, spune Didona Goanţă, autoarea studiului IICCMER.
Studiul arată și că generațiile născute după Revoluție sunt vulnerabile în fața fermelor de boti și troli.
TikTok este principala sursă de informare pentru tineri. 90% dintre românii cu conturi pe această rețea socială au vârste cuprinse între 13 și 35 de ani. La ei ajunge cel mai ușor propaganda comunistă.
Dinu Zamfirescu este unul dintre românii care s-au opus dictaturii comuniste și a trăit vremurile după care tinerii de astăzi par să tânjească. A fost arestat de 5 ori din motive politice. Mărturiile foștilor disidenți sunt importante pentru combaterea propagandei procomuniste.
„Oamenii de acum nu știu ce a însemnat comunismul, nu știu că trebuia să vorbim pe șoptite să nu ne audă diverșii turnători. Sunt îngrozit de acești tineri care știu ce se întâmplă și acum și în războiul din Ucraina și nu-și dau seama de pericolul extraordinar care este la noi prin aceste influențe rusești care urmează să se împrăștie în toată Europa”, menționează Dinu Zamfirescu.
Manipularea tinerilor ascunde și un alt pericol. Iar România este țara europeană cu cele mai multe conturi de TikTok, aproximativ 9 milioane.
„Ținta acestei propagande pro comuniste este, de fapt, despărțirea de valorile și cultura europeană, sădirea neîncrederii față de Bruxelles, față de politicile comunitare, față de politicile UE”, precizează Andrei Gheorghe, asistent universitar, Facultatea de Ştiinţe Politice.
„Cred că gradele de cunoaștere socială în ce înseamnă comunismul, mai ales în latura lui opresivă de încălcare sistematică a ceea ce înseamnă drepturile omului și cetățeanului, cred că trebuie să le aducem în lumină”, spune Constantin Buchet, preşedintele CNSAS.
Istoria comunismului din România este, din acest an, materie obligatorie pentru elevi în ultima clasă de liceu.
