Maia Sandu, recunoștință poporului român: „A fost întotdeauna alături în momentele dificile prin care am trecut”
Președinta Maia Sandu a exprimat recunoștință poporului român pentru sprijinul și generozitatea acordate Republicii Moldova în procesul de dezvoltare și modernizare pe calea aderării la Uniunea Europeană. Cu sprijinul României, în Republica Moldova sunt implementate proiecte de conectare la infrastructura și sistemul energetic european, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldpres.md.
„Proiecte care nu ar fi posibile fără suportul și generozitatea României, pentru care suntem recunoscători – așa cum suntem recunoscători pentru tot ajutorul pe care îl primim de la București, care ne-a fost întotdeauna alături în momentele dificile prin care am trecut”, a menționat șefa statului în discursul rostit la Recepția oferită de Ambasada României cu prilejul marcării, pe 1 decembrie, a Zilei Naționale a românilor.
Președinta a reiterat că Republica Moldova trăiește sub presiunea războiului brutal al Rusiei în Ucraina și, în această perioadă dificilă, s-a putut baza pe România. Maia Sandu a amintit de valorile Marii Uniri din 1918 și a îndemnat societatea să apere această moștenire.
„În acest context complicat, datoria noastră este să onorăm prin fapte eforturile și sacrificiile celor care au făcut posibilă decizia istorică de la 1 decembrie 1918. Să apărăm cu dârzenie moștenirea lor, pentru ca și noi, la rândul nostru, să lăsăm copiilor și nepoților un spațiu românesc în care să poată trăi liber, demn și cu respect pentru valorile naționale. Prin urmare, vă îndemn să ne ridicăm la înălțimea generației Marii Uniri nu doar prin cuvinte alese la ceas de sărbătoare, ci prin curajul de a proteja și de a consolida ceea ce ei au realizat. La mulți ani, România!”, a declarat Maia Sandu.
România sprijină Guvernul de la Chișinău. Cristian-Leon Țurcanu: „Agenda noastră comună este una foarte complexă”
România rămâne cel mai activ și vocal susținător al Republicii Moldova la nivel european, iar acest lucru nu se va schimba. Datorită meritelor proprii, Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare pe clusterele 1, 2 și 6, iar Bucureștiul susține avansarea cât mai rapidă pe această componentă. Declarațiile au fost făcute de Excelența Sa, Cristian-Leon Țurcanu, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Agenția Moldpres.
„Avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este un obiectiv central de politică externă pentru România și vom continua să lucrăm pentru atingerea acestuia în deplină cooperare și coordonare cu noul Guvern al Republicii Moldova. Procesul de integrare este unul foarte complex, de aceea sprijinul României pentru parcurgerea sustenabilă a etapelor acestui proces rămâne unul cât se poate de ferm. Pentru că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă cea mai bună garanție de securitate și prosperitate pentru cetățenii acesteia. În același timp, este o împlinire a Parteneriatului strategic bilateral și o încununare a multor ani de activitate diplomatică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România”, a declarat Cristian-Leon Țurcanu.
Cristian-Leon Țurcanu a subliniat că România este pregătită să sprijine noul Guvern de la Chișinău prin continuarea și extinderea proiectelor de schimb de experiență, precum și prin avansarea interconectărilor în domeniul transporturilor și energiei, menite să apropie și mai mult Republica Moldova de Uniunea Europeană și de Piața Comună.
„Agenda noastră comună este una foarte complexă, dinamică, cuprinde proiecte și un dialog la nivelul tuturor instituțiilor centrale. Dezvoltarea economică reprezintă un obiectiv important și există perspective foarte bune de cooperare pentru favorizarea atingerii acestui obiectiv. România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, iar legăturile economice sunt extrem de bine conturate. Prezența investițională a României în Republica Moldova se ridică la sute de milioane de euro, fiind un motor de creștere economică”, a subliniat ambasadorul României.
Republica Moldova – România, peste trei decenii de relații diplomatice
România a fost unul dintre primele state care a recunoscut Republica Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenței (27 august 1991). Relațiile diplomatice, la nivel de ambasadă, au fost stabilite pe 29 august 1991. Ambasada României a fost prima reprezentanță diplomatică deschisă de un stat în capitala R. Moldova (și-a început activitatea la 20 ianuarie 1992).
Din anul 2014, România este principalul partener comercial al R. Moldova.
În cei peste 30 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale, cu ajutorul României, în R. Moldova au fost implementate mai multe proiecte strategice de anvergură, printre care construirea gazoductului Iași-Chișinău, renovarea grădinițelor și edificiilor de cultură, crearea programului SMURD. România a sprijinit Republica Moldova în depășirea crizei energetice și, în prezent, desfășoară proiecte de conectare la infrastructura și sistemul energetic european.
În 2025, autoritățile din domeniul afacerilor interne din ambele țări au convenit să întărească cooperarea bilaterală în securitate, inclusiv prin coordonare legislativă și instituțională, pentru a face față amenințărilor din regiune.
Ziua Națională a României, sărbătorită la București cu o paradă militară
Evenimentele dedicate Zilei Naționale a României încep la ora 09:00, la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, cu o ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori, în memoria eroilor români care și-au jertfit viața pentru împlinirea idealurilor naționale.
La ora 11:00, în Piața Arcul de Triumf din București, se va desfășura parada militară, la care vor participa peste 2.900 de militari cu 220 de mijloace tehnice (dintre care 60 în expoziție statică) și 45 de aeronave.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, alături de militari români, în acest an vor defila și 240 de militari străini, în cadrul unor detașamente din Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Spania, SUA, precum și militari din țările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României.
În zona Arcului de Triumf va fi amplasată o expoziție de tehnică militară, accesibilă publicului până la ora 14:30.
Evenimentele se vor încheia cu retragerea cu torțe a militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, începând cu ora 19:00. Traseul va porni de la Palatul Cercului Militar Național și va continua pe Calea Victoriei, Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenței, Bulevardul Eroilor Sanitari, strada Prof. Dr. Gheorghe Marinescu, Șoseaua Cotroceni, Bulevardul Iuliu Maniu, Bulevardul General Paul Teodorescu și Bulevardul Timișoara, până la sediul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
Muzeul Național de Istorie a României va fi deschis publicului între orele 09:00 și 17:00, cu acces gratuit, oferind vizitatorilor posibilitatea de a explora colecțiile permanente.
Muzeul Hărților din capitală își va întâmpina vizitatorii între orele 10:00 și 18:00, respectând programul obișnuit, și va oferi acces gratuit tuturor celor interesați de patrimoniul cartografic al României.
Muzeul Național de Artă al României va permite vizitarea galeriilor permanente și a trei expoziții temporare dedicate Zilei Naționale, astfel încât publicul să se bucure de un program cultural variat pe tot parcursul zilei.
Semnificația zilei de 1 decembrie.
1 decembrie a fost proclamată ca Zi Națională a României în anul 1990, fiind marcată pentru prima oară în același an la Alba Iulia. De atunci, în fiecare an, atât la București, cât și în majoritatea orașelor din întreaga țară, au loc parade militare și sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane.
Ziua Națională a României este legată de evenimentul istoric din 1 decembrie 1918 – Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, Proclamația de la Alba Iulia. Evenimentul încununează lupta românilor pentru Unitate Națională și marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor acțiuni unioniste din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (15/28 noiembrie 1918).
