Piesa cu care România va participa la Eurovision 2026, organizat la Viena, este criticată de activiști și experți internaționali, care spun că mesajul acesteia „romantizează strangularea sexuală”, o practică ce poate provoca leziuni cerebrale și chiar moarte, transmite Ultimelestiri.md cu referire la hotnews.ro.
Potrivit publicației britanice The Guardian, melodia „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a emisiunii „Vocea României”, a fost descrisă de activiști împotriva violenței sexuale drept „periculoasă” și „iresponsabilă”.
În piesa de trei minute, expresia „choke me” („strangulează-mă”) este repetată de aproximativ 30 de ori. Versurile includ și fraze precum „It’s hard to breathe in” („E greu să respir”), „I want you to choke me” („Vreau să mă strangulezi”) și „make my lungs explode” („fă-mi plămânii să explodeze”).
Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea cărții „Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back”, a declarat că mesajul sexualizat repetat din piesă arată „o lipsă alarmantă de preocupare pentru sănătatea și bunăstarea tinerelor femei”.
„Piesa, dar și alegerea ei de către România pentru Eurovision și promovarea ei de către organizatori reprezintă o normalizare nesăbuită a unei practici periculoase. Este ca și cum s-ar juca iresponsabil cu viețile tinerelor femei. Dovezile medicale care apar în prezent arată că strangularea sexuală frecventă poate provoca leziuni cerebrale la femeile tinere”, a afirmat McGlynn.
Criticile la adresa piesei s-au răspândit și pe internet, unde numeroși fani ai concursului Eurovision cer descalificarea piesei sau modificarea versurilor.
Potrivit The Guardian, în trecut organizatorii competiției au intervenit în situații similare. Anul trecut, o plângere depusă de BBC la Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, organizatoarea Eurovision, a dus la modificarea titlului și a versurilor piesei Maltei, care conțineau un joc de cuvinte între „kant”, care înseamnă „cântă” în malteză, și cuvântul englezesc „cunt”.
În alți ani, organizatorii au cerut eliminarea din versuri a unor cuvinte precum „shit” sau „pussy”.
În cazul piesei României, BBC nu a depus până în prezent o plângere, iar videoclipul melodiei este disponibil pe site-ul Uniunii Europene de Radio și Televiziune.
Alexandra Căpitănescu a respins criticile și a declarat că imaginile din versuri sunt metafore pentru sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice și de îndoiala de sine.
O creatoare de conținut norvegiană care analizează concursul Eurovision pe YouTube, cunoscută sub numele ESC Norway și psiholog de profesie, susține însă că piesa folosește tema strangulării sexuale tocmai pentru a provoca controverse.
„Știu foarte bine ce fac și folosesc un subiect care a devenit popular și normalizat prin cultura pornografică, ceea ce este foarte periculos”, a declarat aceasta.
„Știu că acesta este un trend și este extrem de înfricoșător ce se întâmplă”, a adăugat ea.
Potrivit cercetărilor citate de The Guardian, mai mult de jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au experimentat strangularea în timpul actului sexual, iar aproape o treime cred în mod eronat că există modalități sigure de a face acest lucru.
Mai multe studii au identificat modificări la nivelul creierului la femeile care au fost strangulate în mod repetat în timpul actului sexual, inclusiv markeri asociați cu leziuni cerebrale și perturbări ale funcționării emisferelor cerebrale, asociate cu depresia și anxietatea.
Aproape jumătate dintre participantele la aceste studii au spus că au resimțit anxietate în timpul sau după strangulare, iar cercetătorii avertizează că și un episod scurt poate provoca probleme de sănătate pe termen lung.
Clare McGlynn a subliniat că aceste concluzii arată nevoia urgentă de educație și informare privind riscurile pentru sănătatea femeilor.
„Ceea ce mă îngrijorează este că multe tinere nu vor să se implice în strangulare sau «choking», dar normalizarea acestei practici le face să simtă că trebuie să accepte, chiar dacă instinctul lor spune că nu este corect și, uneori, chiar dacă știu riscurile”, a spus ea.
„Promovarea în acest mod face și mai dificil pentru tinere să refuze. Iar a nu refuza înseamnă să își pună în pericol sănătatea și viața.”
„De ce pare că ne pasă atât de puțin de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei?”, a adăugat McGlynn.
