Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat într-un interviu pentru IPN că reforma este inevitabilă și vine ca răspuns la probleme structurale acumulate în timp. Potrivit acestuia, în primăriile mici, în special cele cu mai puțin de 3.000 de locuitori, baza fiscală este redusă, iar veniturile proprii reprezintă, în medie, doar 11% din total. În ultimii zece ani, aproximativ 500.000 de persoane au plecat din aceste comunități, iar scăderea populației a fost de două ori mai rapidă decât media națională, transmite Ultimelestiri.md.
Oficialul a subliniat că această situație creează un cerc vicios: depopularea reduce veniturile, ceea ce limitează investițiile și determină noi plecări. În aceste condiții, opt din zece familii fără canalizare și șapte din zece fără acces la apă se regăsesc în localitățile mici, ceea ce evidențiază o problemă de sistem, nu una de management local.
Guvernul propune stabilirea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru funcționarea sustenabilă a unei primării, în condițiile în care actualul cadru legal prevede un minim de 1.500. Analizele arată că 40% din populație este concentrată în 776 de primării, în timp ce alte 42% se află în doar 26 de primării, ceea ce reflectă diferențe majore de capacitate administrativă.
Reforma se bazează în principal pe amalgamarea voluntară a primăriilor. Autoritățile locale sunt încurajate să negocieze și să decidă modul de comasare, iar Guvernul a majorat stimulentele financiare. Astfel, sprijinul pentru amalgamare a crescut de la 1.000 la 3.000 de lei per locuitor, iar în unele cazuri, cum este cel din Ungheni, investițiile pot ajunge la 125–135 de milioane de lei pentru noile entități administrative.
Pe lângă aceste fonduri, autoritățile oferă trei tipuri de sprijin: până la 400.000 de lei pentru pregătirea documentației tehnice, stimulente de dezvoltare în timpul procesului și până la 2 milioane de lei după amalgamare, începând cu 2028. În total, pachetul de susținere este estimat la circa 6,5 miliarde de lei, proveniți atât din resurse interne, cât și din Planul de creștere finanțat de Uniunea Europeană.
În paralel, procedura de amalgamare a fost simplificată prin eliminarea alegerilor anticipate și reducerea birocrației. Denumirile satelor nu vor fi modificate, iar schimbările vor viza doar limitele administrative și structura primăriilor.
Pentru a asigura accesul cetățenilor la servicii, Guvernul planifică dezvoltarea centrelor unificate de prestare a serviciilor (CUPS), care vor permite accesarea documentelor și serviciilor fără deplasarea la sediul primăriei sau în orașele reședință.
Autoritățile susțin că reforma nu urmărește economii bugetare, ci creșterea eficienței. În prezent, în primăriile mici, cheltuielile administrative depășesc de 4,5 ori veniturile proprii, ceea ce face imposibilă o autonomie locală reală.
Dacă procesul voluntar nu va avea rezultate suficiente, Guvernul ia în calcul aplicarea amalgamării normative. În acest caz, Parlamentul va decide comasarea unor primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori, după consultări cu autoritățile locale și cetățenii.
O evaluare a progresului va fi realizată în luna iulie, iar în toamna acestui an este planificată adoptarea noii legi privind organizarea administrativ-teritorială.
Reforma vizează și nivelul doi al administrației, unde numărul raioanelor ar urma să fie redus de la 32 la 10. Noile structuri vor avea atribuții concentrate pe dezvoltarea regională, în contextul în care competențe importante, precum asistența socială și sănătatea, au fost deja preluate la nivel central, iar educația urmează să fie reorganizată.
Autoritățile dau asigurări că cetățenii nu vor fi obligați să-și schimbe documentele, procesul urmând să fie gestionat centralizat. De asemenea, în cazul Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, reforma nu va afecta competențele existente, iar amalgamarea va avea loc doar în interiorul regiunii.
Guvernul recunoaște existența unor riscuri, inclusiv distanțarea cetățenilor față de centrele administrative și posibilitatea politizării procesului, însă consideră că reforma este întârziată și necesară. Oficialii subliniază că amânarea ar însemna perpetuarea problemelor structurale și ratarea oportunităților de finanțare europeană, în special în perspectiva accesării fondurilor de preaderare începând cu 2028.
