Constituit după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, actualul Parlament este format din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – 55 de mandate, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor și Comuniștilor (BEP) – 26 de mandate, Blocul electoral „Alternativa” – opt mandate, Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” – câte șase mandate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Actuala legislatură se remarcă prin faptul că mai multe fracțiuni au inclus lideri sau membri ai altor formațiuni politice. Pe listele Blocului „Alternativa” au ajuns Mark Tkaciuk, liderul Partidului Congresul Civic, și Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, iar pe listele BEP – fostul premier Vasile Tarlev, președinte al Partidului Viitorul Moldovei.
Primele plecări au avut loc chiar în tabăra PAS, când deputații Dinu Plîngău și Stela Macari, membri ai Platformei DA, au anunțat că vor activa ca neafiliați pentru a-și păstra identitatea politică. Ulterior, aceștia au revenit în fracțiunea PAS.
Blocul Electoral Patriotic s-a divizat imediat după constituirea Parlamentului, deputații comuniști și socialiști alegând să activeze separat, iar Vasile Tarlev a rămas deputat neafiliat.
În aprilie, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat retragerea partidului MAN din Blocul „Alternativa”, însă cei trei deputați ai formațiunii au rămas în fracțiunea parlamentară. La scurt timp, Mark Tkaciuk și-a anunțat retragerea din fracțiune, afirmând că „nu mai înțelege rostul existenței acesteia”, devenind deputat neafiliat.
Legislatura 2021–2025: Deputați BCS ajunși în tabăra lui Șor
Alegerile anticipate din iulie 2021 au adus PAS la guvernare cu 63 de mandate, în timp ce opoziția era reprezentată de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și Partidul „Șor”.
După declararea neconstituțională a Partidului „Șor” de către Curtea Constituțională în 2023, deputații formațiunii – Marina Tauber, Reghina Apostolova, Denis Ulanov, Petru Jardan și Vadim Fotescu – au rămas independenți. Ilan Șor, aflat la Moscova, a fost ulterior lipsit de mandat.
Din BCS au plecat Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan, Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski, care au aderat ulterior la Partidul „Renaștere”. Nesterovschi și Lozovan au fost ulterior condamnați pentru corupție.
Un alt caz notoriu a fost cel al deputatului Gaik Vartanean, care a părăsit PSRM pentru a se alătura partidului MAN condus de Ion Ceban.
În tabăra PAS, cel mai răsunător caz a fost cel al deputatei Victoria Cazacu, exclusă din partid în urma unui scandal de corupție în care a fost implicată fiica sa, angajată a Poliției de Frontieră. Ulterior, aceasta a aderat la Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi.
Legislatura 2019–2021: Haos politic și deputați dispăruți
Legislatura formată după alegerile din 2019 este considerată una dintre cele mai instabile din istoria R. Moldova. Sistemul electoral mixt a produs un Parlament fragmentat: PSRM – 35 de mandate, PDM – 30, Blocul ACUM – 26, Partidul „Șor” – nouă și trei deputați independenți.
După fuga din țară a lui Plahotniuc, Partidul Democrat s-a destrămat treptat. În februarie 2020, un grup numeros de deputați democrați, printre care Andrian Candu, Vladimir Cebotari, Sergiu Sîrbu sau Eleonora Graur, a aderat la grupul parlamentar „Pro Moldova”. În paralel, Violeta Ivanov și Vladimir Vitiuc au trecut la Partidul „Șor”.
Una dintre cele mai controversate episoade a fost cazul deputatului socialist Ștefan Gațcan. Acesta a anunțat că părăsește PSRM pentru a se alătura „Pro Moldova”, după care a dispărut pentru câteva zile. În spațiul public au apărut acuzații că ar fi fost ținut împotriva voinței sale de către colegi socialiști. Ulterior, Gațcan a reapărut și și-a depus mandatul.
În noiembrie 2020, mai mulți deputați proveniți din PDM, „Pro Moldova” și Partidul „Șor” au creat Platforma parlamentară „Pentru Moldova”.
Tot atunci, Blocul ACUM s-a separat în două fracțiuni – PAS și Platforma DA, iar deputatul Octavian Țîcu a devenit independent. Blocajul politic a dus la dizolvarea Parlamentului de către Maia Sandu și organizarea alegerilor anticipate din 2021.
Legislatura 2014–2019: Perioada „comerțului cu deputați”
Legislatura 2014–2019 este considerată perioada în care traseismul politic a atins cele mai mari proporții. Deși PDM a obținut inițial doar 19 mandate, partidul a reușit ulterior să formeze majoritatea parlamentară.
Cel mai cunoscut episod a fost plecarea celor 14 deputați comuniști din fracțiunea PCRM în decembrie 2015. Grupul, format din Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc și alți deputați, a creat inițial Platforma Social-Democrată, după care a aderat la PDM.
Fosta deputată comunistă Elena Bodnarenco a declarat că aceștia ar fi primit între 200.000 și 300.000 de euro pentru a părăsi PCRM și a susține proiectele promovate de PDM. Dosarul penal a fost clasat după trei ani, însă liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a afirmat public că deputații „s-au vândut ca la piață”.
În paralel, și PLDM s-a destrămat după arestarea liderului Vladimir Filat. Mai mulți deputați au părăsit fracțiunea, o parte aderând la Grupul Popular European, iar alții la PDM. Din cei 23 de deputați aleși inițial pe listele PLDM au rămas doar cinci.
Și Partidul Liberal a pierdut cinci deputați în 2017, în timp ce din PSRM a plecat deputata Lidia Lupu, care a aderat la PDM.
Fenomenul a fost criticat dur de societatea civilă și de partenerii externi, fiind calificat drept „comerț cu deputați”.
Traseismul politic înainte de 2014
Fenomenul nu este însă nou pentru politica moldovenească. Între 2001 și 2014, cel puțin 46 de deputați au părăsit partidele pe listele cărora au fost aleși.
În 2001, deputații Mihail Camerzan și Valeriu Pleșca au părăsit „Alianța Braghiș” pentru a accepta funcții oferite de guvernarea comunistă.
În 2005, Blocul „Moldova Democrată” s-a destrămat imediat după alegeri, grupurile conduse de Dumitru Diacov și Oleg Serebrian sprijinind realegerea lui Vladimir Voronin în funcția de președinte.
Un moment decisiv pentru politica moldovenească a fost plecarea lui Marian Lupu din PCRM în 2009 și preluarea conducerii PDM. Ulterior, declinul comuniștilor s-a accentuat prin plecarea lui Igor Dodon, a Zinaidei Greceanîi și a altor foști comuniști care au fondat nucleul PSRM.
Printre aceștia s-a numărat și Ion Ceban, care în trecut participa activ la manifestațiile PCRM și critica integrarea europeană, pentru ca ulterior să devină liderul MAN, partid care se declară proeuropean.
Ce prevede noul Cod al Parlamentului
Noul Cod al Parlamentului stabilește că deputatul care părăsește fracțiunea pe listele căreia a fost ales devine deputat neafiliat. Totodată, documentul interzice trecerea dintr-o fracțiune parlamentară în alta și crearea unor noi fracțiuni parlamentare ale partidelor care nu au obținut mandate în urma alegerilor. De asemenea, sunt interzise fracțiunile partidelor declarate neconstituționale.
