Cea mai mare parte a acestora, în valoare de 5,6 miliarde de lei (58,4% din total), era administrată de Procuratura Anticorupție. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) gestiona bunuri sechestrate în valoare de 1,6 miliarde de lei, Centrul Național Anticorupție – de 1,2 miliarde de lei, iar Procuratura Generală – de aproximativ 0,7 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al Parlamentului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-street.com.
În top conduc bunurile imobile
Datele prezentate denotă că ponderea cea mai mare în componenta bunurilor indisponibilizate la situația din 31 decembrie 2025 revine construcțiilor și încăperilor (1.646 de unități), de 41,2%, sau circa 3,96 miliarde lei.
Urmează 343 de bunuri în formă de acțiuni, capital social și creanțe în sumă de 2,24 miliarde lei, sau circa 23,3% din total, peste 2.840 de terenuri în valoare de 2,03 miliarde lei (21,1%).
Mai sunt mijloace financiare la cont bancar și numerar în sumă de 584,8 milioane lei (6,1%), trei aeronave de 421,4 milioane lei (4,4%), 735 de mijloace de transport evaluate la 231,8 milioane lei (2,4%), portofolii de investiții (criptomonede) și sisteme de generare criptovalută – 63,4 milioane lei (0,7%) şi alte bunuri în valoare de 80,9 milioane lei (0,8%).
Același bun, pus sub sechestru în mai multe cauze penale
La sfârșitul anului 2025, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a raportat aplicarea sechestrelor asupra acțiunilor, capitalului social și creanțelor în valoare totală de 2,24 miliarde de lei.
Pe de altă parte auditul a evidențiat că, în anumite situații, același bun a fost pus sub sechestru în mai multe cauze penale, fapt care a influențat raportarea valorii totale a bunurilor indisponibilizate.
De exemplu, potrivit încheierilor judecătorești emise, în anii 2019-2020 a fost aplicat sechestrul pe capitalul social în sumă de 498,8 milioane lei al aceleiași societăți comerciale de către două autorități/organe de urmărire penale.
Raportul mai arată că nu au fost dezvoltate toate modulele Sistemului informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale indisponibilizate”, administrat de ARBI, ceea ce limitează schimbul de date între autoritățile responsabile și interoperabilitatea cu alte sisteme informaționale.
De asemenea, auditul relevă că valoarea mijloacelor financiare sechestrate și depuse în conturile trezoreriale gestionate de CNA a crescut semnificativ – de la 98,4 milioane de lei la începutul anului 2023, până la 709,8 milioane de lei la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, în perioada 2018–2025, doar aproximativ 0,6% din valoarea totală a bunurilor indisponibilizate de ARBI a fost recuperată efectiv și transferată la bugetul de stat.
În ceea ce privește administrarea bunurilor confiscate, Curtea de Conturi a constatat că, în perioada 2023–2025, Serviciul Fiscal de Stat a preluat bunuri confiscate în valoare totală de 106,3 milioane de lei, dintre care bunuri în valoare de 87,1 milioane de lei au fost transmise de Serviciul Vamal pentru comercializare.
Auditul a scos în evidență şi faptul că SFS nu ar fi asigurat toate condițiile necesare pentru depozitarea corespunzătoare a bunurilor confiscate, ceea ce a dus la degradarea și devalorizarea acestora. Totodată, instituția nu dispune de un sistem informațional dedicat evidenței bunurilor confiscate, care să permită gestionarea automatizată a proceselor de evidență, evaluare și vânzare.
Pentru remedierea neconformităților constatate, Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări adresate autorităților responsabile, menite să îmbunătățească mecanismele de evidență, administrare și valorificare a bunurilor confiscate, precum și să contribuie la creșterea veniturilor încasate la bugetul de stat.
