Zeci de loturi au depășit limitele admise. Cele mai multe neconformități au fost depistate la produsele de import, în special la legume, ceaiuri, rodii, hrișcă și verdețuri, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvn.md.
În spatele acestor cifre se află și presiunea tot mai mare asupra agricultorilor. Utilizarea pesticidelor, schimbările climatice, iernile mai blânde și apariția unor dăunători tot mai agresivi îi obligă pe fermieri să caute soluții rapide.
Constantin Vrabie, agricultor: „Nu a evoluat piața, cât au evoluat paraziții ăștia, an de an tot sunt de diferită natură, se schimbă clima, se schimbă timpurile și ei evoluționează, s-au schimbat iernile, dacă cândva îngheța la așa adâncime în pământ și toți paraziții care era și ieșeau de exemplu din un milion, 20% din insecte și noi cumva ne luptam, acum ies toți și ei poate iarna se înmulțesc, toate au făcut o schimbare, dar și insecticide s-au adus de altă natură.”
Potrivit lui, fermierii se confruntă și cu problema omologării preparatelor: unele produse eficiente sunt permise pentru anumite culturi în țările vecine, dar în Republica Moldova sunt înregistrate doar pentru un număr limitat de culturi.
Constantin Vrabie, agricultor: „Multe sunt că firmele aduc și nu omologhează la culturile date, de exemplu, în România merge și la prună, la cireș, la măr, varză, la noi au pus doar două culturi, prună și cireș de exemplu, dar ele mai și la celelalte, tu când stropești, te uiți, ei parcă le pun la ANSA, aici este o problemă, ei economisesc din bani și cum să stropești dacă nu este scris, tu când îl iei, trebuie să îți dai seama unde o să ajungi. Noi când vom fi membri cu drepturi depline în Uniunea Europeană, vom începea să avem de calitate, cum au alții, asta este ideea.”
Pentru a reduce numărul tratamentelor chimice, unii legumicultori au trecut de la agricultura în câmp deschis la spații protejate.
Constantin Vrabie, agricultor: „Noi cândva făceam agricultură sub cerul liber și de asta am trecut la câmp protejat, stropeam și ba ploua și trebuie să stropești, acum noi suntem în câmp protejat, eu de exemplu, sunt individual, eu le-am stropit odată când le-am plantat și gata și nu o să le mai stropesc, deoarece la mine peste o lună cel mult, aici vor fi roșii. Noi când am avut roșii în timp deschis, fiecare șapte zile stropitură și tot aveam marfă necalitativă, virus și asta orice om o spune.”
ANSA susține că produsele cu depășiri ale limitelor maxime admisibile sunt retrase de pe piață în baza prescripțiilor emise de instituție. În 2025, au fost dispuse măsuri de nimicire pentru 74 de loturi, cu o cantitate totală de peste 217 tone de produse, printre care rodii, mărar, pătrunjel, hrișcă, morcov, orez, ceai și ardei.
Gheorghe Burlac, șef secție control Protecție Plante, Semințe și Material Săditor: „Consumul pe termen lung sau repetat a produselor cu conținut depășit de reziduuri de pesticide, pot apărea diferite reacții, în dependență de substanța la care a fost expusă și durata pot apărea intoxicații, reacții alergice, în special la copii și femei însărcinate. Inspectorii verifică producătorii agricoli, modul de utilizare, corectitudinea utilizării produselor de uz fitosanitar.”
Specialiștii avertizează că agricultura nu consumă doar cantități mari de apă, ci poate influența direct și calitatea acesteia. Pesticidele aplicate pe câmpuri pot fi spălate de ploi sau de sistemele de irigare și pot ajunge în râuri, iazuri sau ape subterane. De aceea, utilizarea corectă a produselor fitosanitare este importantă nu doar pentru siguranța alimentelor, ci și pentru protecția resurselor acvatice.
Boris Boincean, academician, doctor habilitat, IP CCC „Selecția”, municipiul Bălți: „Încălzirea globală este consecința în mare măsură în mai multe activități pe care activitatea umană a realizat-o, dar în agricultură practic 40% din încălzire globală este provocată de faptul cum noi facem agricultura. Mijloacele chimice doar în ultimul caz, ultima linie de apărare, de protejare, metodele chimice, cu părere de rău, la noi acum în tehnologiile moderne, managementul chimic, a devenit esențial, principal, ceea ce nu este normal și asta are consecință și economice, și ecologice și umane, asupra sănătății, noi avem posibilitate, ca concluzie, de a reduce esențial, avem experiență pe agricultură ecologică, unde nu folosim chimie deloc, iar nivelul de producție nu cedează la agricultura convențională.”
Datele din raportul ANSA arată că monitorizarea a fost mai extinsă decât în anii precedenți. În cadrul programului de monitorizare au fost analizate 631 de eșantioane 272 de produse autohtone și 359 de produse de import. Alte 1.477 de probe au fost investigate în cadrul controalelor consolidate la posturile de frontieră, după depistarea unor neconformități la produse importate precum rodii, ceai, orez, morcov, mărar, pătrunjel, ardei, tomate sau varză.
Monitorizare mai extinsă decât în anii precedenți
- 631 eșantioane în programul de monitorizare
- 272 produse autohtone
- 359 produse din import
În ceea ce privește produsele autohtone convenționale, ANSA a analizat 237 de probe: fructe, bace, legume, cereale și ceaiuri. Potrivit raportului, 227 de probe adică 95,8% au fost conforme, iar 10 probe, echivalentul a 4,2%, au prezentat depășiri ale limitelor maxime admisibile. Situația este mai sensibilă în cazul produselor din import. Din 356 de probe analizate în cadrul programului de monitorizare, 34 de probe, adică 9,5%, au depășit limitele maxime admisibile. Cele mai multe probleme au fost identificate la legume, unde rata de neconformitate a ajuns la 13,2%.
Produse autohtone convenționale
- 237 probe analizate
- 227 probe conforme — 95,8%
- 10 probe neconforme — 4,2%
