Totuși, în primii ani de muncă, proaspeții profesori s-au confruntat cu un fenomen grav și mai puțin discutat – bullying-ul din partea elevilor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la jurnaltv.md.
Cătălina Plângău are 23 de ani, iar soțul ei, Ion Rusu – 25. Acum doi ani, tinerii s-au angajat la Liceul teoretic „Mihai Eminescu” de la Florești.
Cătălina Plângău, profesoară de matematică și informatică: „Și eu, și soțul, noi ambii suntem veniți din aceeași universitate, doar că în domenii diferite. El este profesor de limba engleză, eu – profesoară de matematică și informatică.”
Dincolo de lecții și idealuri, tinerii profesori vorbesc și despre un fenomen dureros – bullying-ul, care îi afectează nu doar pe elevi, ci și pe profesori.
Cătălina Plângău, profesoară de matematică și informatică: „Cel mai dificil e că noi nu avem măsuri de a ne proteja pe noi însuși și nici nu avem măsuri ca să combatem toată această situație, ce se întâmplă: copiii nu doresc să învețe. Noi suntem cu mâinile legate de fapt, până acum erau notele negative care se puneam și pentru tema pe acasă și dacă elevul nu era disciplinat la lecții, acum aceste note sunt nimic pentru ei. Ei își cunosc foarte bine drepturile, dar nu-și cunosc obligațiile.”
Profesorii se plâng astăzi că le vine tot mai greu să asigure disciplina în școli, iar notele proaste nu-i mai responsabilizează pe elevi.
Cătălina Plângău, profesoară de matematică și informatică: „Cuvinte urâte puteam să am, adică, mă întorceam și în spate mi se arunca un cuvânt necenzurat. Aceste situații am avut și eu în clasă, a fost bullying față de mine, dar am încercat cumva să ajungem la un numitor comun cu elevul și acum suntem într-o relație mult mai bună.”
Profesorii au ajuns la concluzia că noile tehnologii nu au îmbunătățit comportamentul copiilor și reușita școlară. Accesul la internet și aplicațiile online îi ajută doar să învețe mai ușor limba engleză.
Ion Rusu, profesor de limba engleză: „Crede că contribuie toate tehnologiile, care au ieșit acum în trend, pot să spun că copiii sunt mai distrași, nu sunt așa concentrați, dar ceea ce ține de mentalitate, aproximativ e asemenea. Poate chiar uneori, din cauza tehnologiilor, copiii din ziua de azi să fie mai avansați.”
Numeroasele provocări și salariile mici îi țin însă departe de pedagogie pe tineri.
Cătălina Plângău, profesoară de matematică și informatică: „Salariul este mai jos de medie, însă împreună cu soțul noi cumva încercăm să obținem un venit cât de cât ca să ne putem permite un trai decent și plus mai avem și indemnizația aceasta de tânăr specialist, care ne-a dat un salt foarte mare, ca să ne putem procura o proprie locuință. Desigur, credite asta e ceva specific pentru moldoveni și noi nu putem locui aici, fără așa oferte, pe care noi le folosim zi de zi.”
Cea mai mare criză a cadrelor didactice se atestă la disciplinele exacte. Profesorii de matematică, fizică, biologie, chimie, informatică și limbă română în școlile cu predare în altă limbă decât cea de stat, care aleg să se angajeze în instituțiile de învățământ general, vor putea beneficia de indemnizații unice de până la 375.000 de lei sau cu 100.000 de lei mai mult decât anterior. În sistemul educației din Republica Moldova sunt peste 1.300 de posturi vacante.
