Cele mai recente incidente au avut loc pe tronsonul Cimișlia–Zloți, unde un automobil în care se aflau trei minori a fost lovit în plin, și pe segmentul Bălțați–Căinari, în comuna Gangura, unde un tren marfar a lovit un autoturism care ar fi încercat să traverseze calea ferată fără să respecte regulile de circulație, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tv8.md.
Potrivit martorilor și localnicilor, numărul accidentelor ar fi crescut în ultimul an, după ce Calea Ferată din Moldova a început să transforme trecerile dirijate în treceri nedirijate.
„Nu, majoritatea mașinilor nu se opresc la indicator”, spune un șofer.
Altul susține că problema ține de neatenția conducătorilor auto, însă admite că prezența barierelor ar fi putut preveni unele tragedii.
Localnicii spun că pericolul este și mai mare din cauza copiilor care traversează zilnic liniile ferate cu biciclete sau trotinete.
„E imposibil să treci pe aici. Recent, săptămâna trecută, a fost un accident și trenul a lovit o mașină”, a spus un locuitor.
Alții afirmă că se asigură de fiecare dată, privind în ambele direcții înainte de traversare.
Acum un an, CFM a demontat ultimele bariere mecanice de la 30 de treceri la nivel din țară, invocând lipsa fondurilor pentru întreținerea infrastructurii. În prezent, acestea sunt semnalizate doar prin indicatoare rutiere și semnalizare automată.
Vicedirectorul CFM, Constantin Pavlov, susține însă că lipsa barierelor nu poate fi invocată drept cauză a accidentelor.
Potrivit acestuia, în Republica Moldova există 161 de treceri la nivel, iar doar patru sunt echipate cu bariere. Restul sunt dotate cu semnalizare automată, care, spune oficialul, funcționează corespunzător.
„Este incorect să facem legătura între faptul că am retras paznicii de la treceri și am activat semnalizarea automată, și faptul că șoferii nu respectă regulile de trecere”, a declarat Pavlov.
Acesta a explicat că, în toate accidentele recente, vina ar aparține exclusiv șoferilor, întrucât semnalizarea era funcțională.
Pavlov a atras atenția asupra faptului că un tren are nevoie de o distanță de frânare cuprinsă între 400 și 1.200 de metri, comparativ cu doar câțiva metri în cazul unui automobil.
„Oricât de din timp ar vedea mecanicul că cineva încearcă să traverseze în viteză, fizic nu va putea opri trenul pentru a evita impactul”, a spus oficialul.
Potrivit acestuia, modernizarea tuturor celor peste 160 de treceri ar presupune costuri foarte mari. Totuși, odată cu procesul de separare a CFM între infrastructură și operatorul de transport, întreținerea infrastructurii urmează să fie preluată de stat, ceea ce ar putea permite alocarea de fonduri pentru securizarea celor mai periculoase puncte.
Până atunci, autoritățile și CFM fac apel la responsabilitatea șoferilor, amintind că oprirea completă și verificarea ambelor sensuri înainte de traversarea căii ferate rămân obligatorii și esențiale pentru evitarea tragediilor.
