Rețeaua energetică a Europei este pusă la încercare în timp ce continentul se confruntă cu un nou val de căldură anul acesta, transmite Euronews. Meteorologii avertizează că temperaturile ar putea atinge în această săptămână un nivel sufocant de 43°C în regiunea mediteraneană, în timp ce Europa Occidentală se pregătește pentru temperaturi care ar putea doborî recorduri, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Franța a plasat deja peste jumătate dintre cele 96 de departamente ale sale sub cod roșu de pericol pentru viață, autoritățile îndemnând populația să evite expunerea directă la soare și să manifeste „vigilență absolută”.
În Regatul Unit, serviciul meteorologic Met Office avertizează că temperaturile maxime din sudul Angliei ar putea ajunge la 38°C în zilele următoare, fiind așteptate și nopți tropicale „periculoase” (când temperatura nu coboară sub 20°C pe parcursul a 24 de ore). Germania, Spania, Portugalia și Elveția se pregătesc, de asemenea, pentru temperaturi extreme, care încep să afecteze viața de zi cu zi.
În întreaga Europă, sute de școli au fost închise sau și-au redus programul, iar serviciile feroviare din orașe aglomerate precum Paris și Bruxelles au fost limitate pentru a reduce riscul de defecțiuni. Festivalul Fête de la Musique din Paris s-a desfășurat conform programului în weekend, însă autoritățile au interzis consumul de alcool în spațiile publice pentru a reduce riscul de deshidratare.
Cum afectează temperaturile ridicate rețeaua energetică a Europei
Europa înregistrează adesea creșteri ale consumului de electricitate în timpul valurilor de căldură, din cauza cererii sporite pentru răcire. De fapt, răcirea spațiilor, în principal prin aparate de aer condiționat și ventilatoare, a reprezentat aproximativ 7% din consumul mondial de electricitate în 2022.
„Lumea se confruntă cu temperaturi extreme, ceea ce determină o creștere a cererii pentru răcire”, avertiza Agenția Internațională pentru Energie (IEA) încă din 2023. „Temperaturile record alimentează cererea pentru aer condiționat și determină creșteri ale consumului de electricitate, ceea ce poate genera un cerc vicios al emisiilor suplimentare de gaze cu efect de seră, care la rândul lor fac planeta și mai fierbinte.”
În timpul valului de căldură de la începutul verii lui 2025, Franța a înregistrat un vârf al consumului de electricitate seara cu 25% peste media sezonului, din cauza nevoii de răcire, deși gradul de utilizare a aerului condiționat în țară este relativ redus.
În ce țări va crește cel mai mult cererea de electricitate
Site-ul de comparație a prețurilor Compare the Market a analizat 85 de țări, reprezentând aproximativ 90% din consumul global de electricitate, pentru a înțelege cum se modifică cererea în lunile cu temperaturi extreme.
Studiul a comparat consumul din cele mai călduroase 10% dintre luni cu cel din lunile cu temperaturi normale. Cercetătorii au constatat că Grecia ocupă primul loc la nivel mondial, cererea de electricitate crescând cu 38,62% în perioadele de căldură extremă. Acest lucru echivalează cu un consum suplimentar de 143,08 kWh pe persoană pentru fiecare lună afectată de temperaturi extreme.
Pe locul al doilea se află Muntenegru, cu o creștere a cererii de 22,49%, urmat de Turcia (21,91%), Croația (17,76%), Italia (14,22%) și Spania (8,86%).
Atunci când cererea totală de electricitate depășește capacitatea disponibilă de producție sau limitele fizice ale rețelei, frecvența sistemului electric poate scădea, ceea ce poate duce la pene de curent.
Pe baza datelor disponibile din ultimii cinci ani, Compare the Market a analizat și durata medie a întreruperilor de curent și costurile estimate suportate de gospodării. Dintre țările europene analizate, Ungaria a înregistrat cea mai mare durată medie a întreruperilor, de 2,92 ore pe an, urmată de Slovenia, cu 2,16 ore, și Grecia, cu 1,63 ore.
„Deși Italia are o durată medie a întreruperilor mai mică decât Grecia, numărul mare de gospodării face ca aceasta să înregistreze cel mai ridicat cost anual estimat pentru consumatori dintre țările europene analizate”, arată studiul. „Penele de curent din Italia vor costa gospodăriile aproximativ 154,7 milioane de euro pe an, țară urmată îndeaproape de Polonia, cu 152,1 milioane de euro.”
Aceste estimări se bazează pe conceptul economic numit „valoarea energiei nealimentate”, utilizat pentru a calcula costurile generate de lipsa electricității, inclusiv alterarea alimentelor, pierderea sistemelor de încălzire și răcire, întreruperea internetului și alte inconveniente. Estimările nu sunt calculate pe baza prețurilor locale ale energiei.
Poate energia regenerabilă să salveze rețeaua europeană?
În iunie și iulie anul trecut, Europa a trecut printr-un val de căldură în care temperaturile au ajuns la 40°C, ceea ce a determinat creșterea cererii zilnice de electricitate cu până la 14%. Combinată cu oprirea unor centrale termoelectrice, situația a dus la o majorare de două până la trei ori a prețurilor medii zilnice ale energiei.
Totuși, potrivit centrului de analiză energetică Ember, producția record de energie solară din Uniunea Europeană a contribuit la menținerea stabilității sistemului energetic în pofida creșterii cererii.
„În zilele de vârf ale valului de căldură, energia solară a furnizat până la 50 GW numai în Germania, generând între 33% și 39% din electricitatea țării”, arată Ember. „Germania dispune de 14 GW de capacități de stocare în baterii și de 10 GW de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, ceea ce a permis stocarea unei părți din energia solară pentru utilizare după apusul soarelui.”
