Vitamina D, magneziul, creatina, colagenul, vitamina C, biotina și diverse extracte din plante au devenit, în ultimii ani, parte din rutina zilnică a milioane de oameni. Însă, odată cu popularitatea lor în creștere, specialiștii avertizează că nici produsele percepute drept „naturale” nu sunt lipsite de riscuri, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Un sondaj realizat de organizația britanică Which? arată că 76% dintre respondenți iau în mod regulat cel puțin un supliment alimentar, iar aproape o cincime iau patru sau mai multe zilnic. BBC a relatat că medicii și nutriționiștii din întreaga lume observă o creștere a cazurilor de afectare a ficatului, rinichilor și sistemului digestiv asociate consumului de suplimente, mai ales atunci când sunt luate în doze mari sau combinate.
Experții avertizează că multe persoane ajung să ia suplimente influențate de conținutul de pe rețelele sociale, fără a avea un deficit confirmat, subliniind că acestea pot fi utile în anumite situații, dar nu înlocuiesc o alimentație echilibrată și consultul medical.
Prof. Ziv Ben Ari, director al Centrului de Excelență în Medicina Ficatului din cadrul Assuta, arată că suplimentele și plantele medicinale pot provoca leziuni hepatice. Potrivit acesteia, utilizarea lor a crescut semnificativ în ultimii ani, inclusiv pentru oboseală, dureri articulare sau slăbire.
„Studiile din ultimii ani arată că aproximativ 20% dintre cazurile de afectare hepatică atribuite medicamentelor sunt, de fapt, legate de suplimente alimentare și plante medicinale”, a precizat aceasta.
Și alți specialiști subliniază că suplimentele pot fi utile pentru corectarea deficiențelor nutriționale sau în anumite afecțiuni, însă utilizarea necontrolată poate duce la efecte adverse, inclusiv afectarea ficatului și a rinichilor.
„Un supliment alimentar poate fi eficient și sigur doar dacă este administrat persoanei potrivite, în doza corectă și pentru un scop justificat”, a explicat o dieteticiană clinică. „La fel ca în cazul medicamentelor, este necesară o abordare bazată pe dovezi și recomandări profesionale.”
Un studiu publicat în New England Journal of Medicine arată că în SUA apar anual aproximativ 23.000 de prezentări la urgență și 2.000 de spitalizări din cauza efectelor adverse ale suplimentelor.
Specialiștii atrag atenția că produsele pentru slăbit, energizantele și suplimentele pentru performanță sunt cel mai des implicate, mai ales în rândul tinerilor.
O altă problemă este presupunerea că „natural” înseamnă „sigur”. Studiile arată că inclusiv extracte din plante pot provoca leziuni hepatice, precum ceaiul verde în doze mari, curcuminul, ashwagandha sau ginsengul.
De asemenea, rinichii pot fi afectați de consumul excesiv de vitamina D sau de suplimente proteice luate fără control medical.
Experții avertizează că unele suplimente pot conține substanțe nedeclarate pe etichetă, inclusiv medicamente în doze mici sau contaminanți.
În lipsa unei reglementări similare medicamentelor, suplimentele nu sunt obligate să treacă prin studii clinice înainte de a fi puse pe piață, responsabilitatea revenind producătorilor.
Specialiștii avertizează și asupra combinațiilor frecvente de suplimente, care pot duce la supradozaj de vitamine sau minerale și la interacțiuni periculoase cu medicamentele.
Totuși, există situații în care suplimentele sunt necesare: deficiențe confirmate, sarcină, diete restrictive, boli de absorbție sau recomandări medicale specifice.
Medicii recomandă ca înainte de administrarea oricărui supliment să fie verificată nevoia reală prin analize de sânge și consult de specialitate, iar orice utilizare să fie făcută cu prudență.
„Înainte de a începe un supliment, trebuie evaluat dacă există o nevoie reală, dacă există riscuri de interacțiune și dacă doza este adecvată”, subliniază experții.
