Invitat la emisiunea „Bună dimineața” de la postul public de televiziune, expertul a declarat că Republica Moldova a intrat într-o etapă „post-demografică” de tranziție, în care schimbările structurale sunt însoțite de procese cu impact de durată asupra dezvoltării țării, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Noi suntem de aproape trei decenii într-o stare în care creșterea demografică este nulă sau are valori negative. Asta ne creează cele mai mari probleme pe durată medie și îndelungată. Probabil că aici trebuie să bată politicile, dacă ne dorim un echilibru demografic pentru cadrul național demografic”, a declarat Valeriu Sainsus.
Potrivit acestuia, decizia familiilor de a avea mai puțini copii sau de a amâna întemeierea unei familii este influențată atât de factori economici, cât și de schimbări de mentalitate. Demograful a menționat că aproape jumătate dintre familiile din Republica Moldova au un singur copil.
Sainsus a subliniat că migrația a afectat două generații – părinții și copiii –, iar în prezent doar aproximativ unul din zece emigranți revine în Republica Moldova. În opinia sa, procesul de integrare europeană ar putea încuraja întoarcerea diasporei, însă acest lucru depinde de schimbările pe care cetățenii le vor percepe în interiorul țării.
„Chiar dacă am pierdut două generații prin migrație, adică generația părinților și generația copiilor, reîntoarcerea lor ne aduce un nou dividend de dezvoltare din perspectiva timpului și din perspectiva dezvoltării economice. (…) Dacă ei simt schimbarea în interiorul țării, inevitabil se vor reîntoarce”, a spus expertul.
Referindu-se la îmbătrânirea populației, demograful a afirmat că fenomenul nu trebuie privit exclusiv prin prisma dificultăților pe care le generează. Potrivit lui, menținerea persoanelor vârstnice în activitate poate avea efecte pozitive asupra economiei, cu condiția adaptării sistemelor de sănătate și protecție socială la noile realități demografice.
„Adeseori se exagerează când vorbim de îmbătrânirea demografică, pentru că sunt văzute mai mult problemele decât avantajele. Îmbătrânirea demografică implică și avantaje din perspectiva în care populația poate lucra mai mult”, a declarat Sainsus, adăugând că, în prezent, doar unul din patru moldoveni continuă să lucreze după atingerea vârstei de pensionare.
Expertul a mai spus că depopularea, inițial determinată de evoluțiile demografice interne, este alimentată în prezent în principal de emigrație.
Datele Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, publicate de Biroul Național de Statistică în august 2025, confirmă aceste tendințe. Populația Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ 13,6% comparativ cu recensământul din 2014, iar vârsta medie a crescut de la 37,5 la 40,6 ani. Totodată, ponderea persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste a ajuns la 18,2% din populație, față de 11,3% în urmă cu un deceniu.
Potrivit BNS, populația cu reședință obișnuită pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale a fost estimată la 2,4 milioane de persoane în cadrul recensământului din 2024, în scădere față de nivelul de aproximativ 3,6 milioane înregistrat la recensământul din 1989. În același timp, indicele sarcinii demografice a crescut de la 62 la 79 de persoane aflate în afara vârstei de muncă la 100 de persoane active.
Recensământul din 2024 nu a fost desfășurat în regiunea transnistreană, aflată în afara controlului autorităților constituționale.
