Oamenii de știință au analizat populația de berze albe din Polonia, unde păsările au început să se hrănească tot mai des la gropile de gunoi în ultimul deceniu. Spre deosebire de unele populații din vestul Europei, majoritatea berzelor poloneze continuă să consume în principal hrană naturală, ceea ce le-a permis cercetătorilor să compare păsările care folosesc strategii diferite de hrănire, transmite Ultimelestiri.md cu referire la antena3.ro.
Rezultatele preliminare, prezentate la conferința Societății pentru Biologie Experimentală din Florența, arată că berzele care se hrănesc la gropile de gunoi tind să aibă o masă corporală mai mare și rezerve energetice mai ridicate decât cele care își caută hrana pe câmpuri și în zonele umede.
La gropile de gunoi, păsările găsesc resturi alimentare, bucăți de carne, insecte, rozătoare și râme, consumând mai puțină energie decât atunci când trebuie să vâneze sau să caute hrană în natură. Timpul și energia economisite pot fi folosite pentru alte activități, inclusiv pentru reproducere și îngrijirea puilor.
Cercetătorii au observat că berzele folosesc aceste surse de hrană mai ales în sezonul de împerechere, când puii au cea mai mare nevoie de hrană. Accesul constant la resurse poate favoriza succesul reproducerii și creșterea populațiilor.
Avantajele sunt însă însoțite de riscuri importante. Hrana găsită printre deșeuri este deseori de calitate slabă, foarte bogată în energie și poate conține plastic, sârmă, sticlă, metale grele, agenți patogeni și alte substanțe contaminante.
Cercetătorii compară această dietă cu mâncarea de tip fast-food consumată de oameni. Berzele găsesc în gunoi resturi de carne, pește și alte produse alimentare aflate în descompunere, care le pot furniza multe calorii, dar au o valoare nutritivă redusă și pot afecta sănătatea păsărilor.
Studiul a evidențiat și leziuni ale ADN-ului asociate alimentației din gropile de gunoi. Modificările au fost observate inclusiv la pui în vârstă de aproximativ o săptămână, mult mai devreme decât se așteptau oamenii de știință.
Accesul facil la hrană a modificat și comportamentul migrator al berzelor. Specia era cunoscută pentru deplasările sezoniere dintre Europa și Africa, însă unele populații au devenit parțial migratoare sau chiar sedentare.
Fenomenul este vizibil mai ales în Peninsula Iberică, unde condițiile meteorologice favorabile și disponibilitatea permanentă a hranei din gropile de gunoi au determinat multe berze să renunțe la migrația pe distanțe lungi.
Cercetătorii avertizează că sedentarismul, creșterea masei corporale și expunerea constantă la contaminanți pot produce, pe termen lung, probleme grave de sănătate. Totuși, efectele asupra întregii populații sunt complexe.
Specialiștii explică faptul că unele păsări pot muri după ce consumă hrană contaminată, însă majoritatea exemplarelor care frecventează gropile de gunoi beneficiază, cel puțin pe termen scurt, de surplusul de hrană.
Situația se poate schimba odată cu aplicarea noilor politici ale Uniunii Europene privind gestionarea deșeurilor. Restricționarea accesului la gropile de gunoi ar putea influența numărul berzelor, traseele lor de deplasare și succesul reproducerii, în special în cazul populațiilor care au devenit dependente de această sursă de hrană.
Oamenii de știință avertizează că eliminarea bruscă a accesului la deșeuri poate provoca un nou declin al populațiilor de berze albe. Specia s-a aflat în scădere până în anii 1980 și a dispărut din mai multe țări europene, fiind ulterior reintrodusă în Suedia și, mai recent, în Regatul Unit.
Cercetătorii consideră că autoritățile trebuie să analizeze cu atenție modul în care vor fi închise sau securizate gropile de gunoi, astfel încât reducerea riscurilor pentru sănătatea păsărilor să nu provoace, în același timp, scăderea populațiilor care s-au adaptat la această sursă de hrană.
