„Iată, e tare important să participe și el la alegeri. Noi îi creăm cadrul legal”, a afirmat președintele Parlamentului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care Parlamentul examinează, în prima lectură, proiectul de lege care stabilește cadrul legal pentru organizarea alegerilor în Găgăuzia.
Proiectul examinat de Parlament stabilește regulile pentru desfășurarea alegerilor din autonomia găgăuză după ce Curtea Constituțională a obligat autoritățile să armonizeze legislația regională cu cea națională.
În timp ce autoritățile de la Comrat acuză Chișinăul că a modificat regulile fără consultări și solicită reluarea dialogului într-un format internațional, autoritățile centrale susțin că discuțiile pot avea loc între prima și a doua lectură a proiectului.
Dacă legea va fi adoptată, alegerile programate pentru 15 noiembrie 2026 vor fi ultimele desfășurate în actualul sistem majoritar, cu 35 de circumscripții uninominale. Începând cu scrutinul din 2030, deputații Adunării Populare vor fi aleși prin sistem proporțional, similar celui utilizat la alegerea consiliilor locale din restul Republicii Moldova.
Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă alegerile au fost amânate în repetate rânduri din cauza lipsei unei autorități electorale funcționale. Comisia Electorală permanentă de la Comrat a fost desființată în decembrie 2023, la inițiativa lui Dmitri Constantinov, iar tentativele de organizare a alegerilor în martie și iunie 2026 au fost contestate de autoritățile centrale și anulate.
Dmitri Constantinov a demisionat din funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei în noiembrie 2025. Pe 26 decembrie 2025, Judecătoria Comrat l-a condamnat, în lipsă, la 12 ani de închisoare, într-un dosar de abuz de putere și delapidare de peste 46 de milioane de lei.
Cu o zi înainte de pronunțarea sentinței, acesta a părăsit teritoriul controlat de autoritățile constituționale și s-a refugiat în regiunea transnistreană, potrivit Poliției. Constantinov susține că dosarul este unul politic și a contestat sentința, care nu este definitivă.
