NM a analizat „petele întunecate” din cariera avocatului olandez von Hebel și consecințele pe care le-ar putea provoca acest scandal, transmite Ultimelestiri.md.
Ce au aflat jurnaliștii?
Jurnaliștii de la anticoruptie.md au publicat pe 25 martie un articol, în care se vorbește despre problemele de reputație ale lui Herman von Hebel, care conduce comisia care evaluează etica profesională și integritatea judecătorilor și procurorilor moldoveni (Pre-Vetting). Această informație a provocat o reacție puternică din partea avocaților și a reprezentanților societății civile, în timp ce autoritățile moldovenești nu au comentat-o. Comisia Pre-Vetting a publicat un mesaj pentru presă în acest sens abia în seara zilei de 27 martie.
În articolul publicat de anticoruptie.md există un comentariu al fostului președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități Olesea Stamate, care a spus că „în cazul lui von Hebel nu existau informații care să indice vreo problemă deosebită cu reputația și integritatea acestuia„ : „Doar când fusese deja numit, comisia a primit informații despre unele probleme asociate cu activitățile sale în Albania, dar era deja prea târziu.”
Articolul menționează despre unele „pete întunecate” ale reputației lui von Hebel. Prima se referă la activitatea sa la Curtea Penală Internațională de la Haga în perioada 2013-2018. Cu referire la presa străină, anticoruptie.md scrie că Hebel și-a retras candidatura din concurs pentru un nou mandat de cinci ani ca grefier al instanței de la Haga. Motivul a fost scandalul din jurul reformei ReVision, pe care Hebel a realizat-o în această instanță. Ca urmare a ReVision, 120 de angajați ai Curții de la Haga au fost rugați să-și părăsească funcțiile oferindu-le în schimb o compensație sau posibilitatea de a aplica pentru un alt post. Potrivit presei străine, Tribunalul Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) a declarat ilegală o parte a reformei ReVision și a dispus, de asemenea, să se plătească despăgubiri în valoare de 660.000 de euro angajaților disponibilizați care s-au adresat acestei instanțe și să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 100.000 €.
A doua problemă este legată de discrepanțele din CV-ul lui von Hebel, care este publicat pe site-ul web al Comisiei Pre-Vetting, și din celelalte CV-uri ale acestuia obținute din alte surse. CV-ul de la Curtea Penală Internațională nu conține informații despre experiența acestuia ca judecător penal la Curtea de Apel Den Bosch din Olanda, dar pe site-ul Comisiei de Pre-Vetting este această informație. O altă discrepanță se referă la titlul funcției sale în Ministerul olandez al Justiției.
A treia problemă se referă la funcția deținută de acesta la Curtea de Apel din Den Bosch. Jurnaliștii Anticoruptie.md au primit confirmarea de la această instanță că von Hebel lucrează pentru ei din mai 2020 până în prezent. Problema constă în faptul că legislația moldovenească interzice unui membru al comisiei Pre-Vetting să combine această activitate cu o altă funcție.
Președintele Centrului de Resurse Juridice (CRJM), Ilie Chirtoacă, a menționat într-un comentariu pentru NM că nu vede o legătură între demiterea angajaților de la Tribunalul de la Haga și îndoielile cu privire la integritatea lui von Hebel. „Nu există nimic în articol despre neplata impozitelor, de exemplu, sau chiar despre sancțiuni disciplinare […] dacă a făcut cu adevărat rău cuiva”, a spus Chirtoacă.
El admite că o problemă ar putea fi incompatibilitatea funcțiilor în cazul în care președintele comisiei Pre-Vetting a lucrat cu jumătate de normă într-un tribunal olandez. „Dar nici aici nu pot înțelege cum îi afectează asta integritatea. Cel mai probabil, aceasta este din nou o încercare de a discredita comisia și Vetting-ul din partea persoanelor care protejează și reprezintă interesele judecătorilor”, consideră expertul.
Ce spune comisia?
Comisia Pre-Vetting a indicat în mesajul său pentru presă date din CV-ul lui Hebel, întrucât în articolul jurnalistic se menționa că CV-ul șefului comisiei nu a fost publicat nicăieri. Comisia și-a prezentat și punctul de vedere asupra problemelor identificate în articol.
În ceea ce privește reforma ReVision, comisia a menționat că, în cadrul reorganizării Curții de la Haga, au fost lichidate 120 din cele 600 de posturi din Grefă. Acestea au fost în mare parte înlocuite cu noi poziții pentru a asigura o funcționare mai bună. Hebel a fost sprijinit în acest proces de o echipă de experți externi în tribunale și de personalul Curții Internaționale Penale. Niciun expert străin nu a fost ulterior angajat în niciuna dintre noile poziții ale Grefei. „Personalul disponibilizat a avut opțiunea de a beneficia de un pachet de compensație sau să se reangajeze în mod preferențial, în cazul în care întruneau criteriile de selecție. Mai puțin de 10 persoane din 120 disponibilizate au contestat deciziile în fața Tribunalului Administrativ al OIM și au primit compensații pentru deciziile luate de CPI”, a spus comisia într-un comunicat de presă.
Ea notează, de asemenea, că un audit din 2016 al Curții Penale Internaționale a confirmat că reorganizarea a fost justificată și majoritatea personalului instanței a susținut-o.
Comisia a comentat combinarea funcțiilor lui von Hebel în felul următor: „În mai 2020, Herman von Hebel a fost numit în funcția de judecător cu jumătate de normă (judecător supleant) la Curtea de Apel în cauze penale din Den Bosch. Din septembrie 2020, când a fost învestit oficial, a judecat ocazional, ori de câte ori alte activități i-au permis să facă acest lucru. De când și-a început activitatea în calitate de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, Hebel a lucrat în total cinci zile la Curtea de Apel din Den Bosch. Pentru fiecare zi de ședință în instanță, Herman von Hebel a primit o indemnizație zilnică de la Curtea de Apel olandeză, funcția respectivă neoferind alte beneficii”.
Comunicatul de presă al comisiei mai precizează că von Hebel consideră că este „un mare privilegiu şi o onoare să fi lucrat pentru promovarea şi consolidarea statului de drept şi a justiției la nivel internațional şi național în diverse poziții interesante și provocatoare. Comisia a remarcat, de asemenea, că von Hebel „ rămâne dedicat în totalitate activității importante a Comisiei Pre-Vetting în Republica Moldova până la finalizarea completă a activităților acesteia în lunile următoare”.
Cine se face responsabil?
Comisia Pre-Vetting este formată din trei juriști moldoveni și trei experți străini, care au fost recomandați de partenerii externi ai Republicii Moldova. Este de remarcat faptul că salariile specialiștilor străini sunt plătite de parteneri, iar juriștii locali sunt plătiți de Guvernul Republicii Moldova. Totuși, după cum a remarcat Vadim Vieru, avocat al organizației pentru drepturile omului Promo-LEX, responsabilitatea propunerii unui candidat revine în primul rând Guvernului Republicii Moldova, deoarece acesta ia decizia finală privind numirea acestuia.
„În contextul informațiilor publicate în mass-media, Guvernul ar trebui să ofere explicații pentru a asigura transparența și a menține încrederea societății”, a spus Vieru. Totodată, el a subliniat că scoaterea lui von Hebel din Comisia Pre-Vetting trebuie analizată cu prudență, în baza unor dovezi concrete și a normelor legale. „Decizia cu privire la posibila excludere a acestuia poate fi luată de către organele abilitate din Republica Moldova în conformitate cu procedura și legislația stabilită”, a spus avocatul.
Avocatul WatchDog.md Alexandru Bot este de aceeași părere. El a menționat că partenerii externi au susținut și susțin ideea de Pre-Vetting și Vetting, dar Parlamentul a fost cel care a aprobat componența comisiei și a verificat fiecare candidat. „Prin urmare, toate întrebările și pietrele vor zbura în grădina Parlamentului. Cum a fost verificat von Hebel, dacă informații despre reputația sa deloc impecabilă erau deja în presa străină atunci când a fost aprobat pentru această funcție”, a spus expertul.
Potrivit lui Bot, întrebarea despre demisie ar trebui adresată personal lui von Hebel, care trebuie să răspundă dacă poate continua să conducă comisia, având în vedere scandalul izbucnit. „Trebuie să facă măcar un fel de explicație publică că această informație din biografia lui nu afectează în niciun fel deciziile comisiei și activitatea acesteia. În caz contrar, cred că Parlamentul care l-a numit ar trebui să ia în considerare problema demisiei sau revocării lui din funcție”, a spus Bot.
Scandalul pune într-o lumină proastă reforma?
Alexandru Bot nu vede cum acest scandal ar putea anula deciziile Comisiei Pre-Vetting. El crede însă că toți cei afectați de acțiunile acestei comisii vor încerca să profite de această situație pentru a se apăra în instanță, pentru ași mări maximal șansele la anularea deciziilor comisiei sau măcar să le denigreze.
Vadim Vieru, la rândul său, a menționat că situația cu Hebel poate provoca nemulțumiri în societate și solicitarea de revizuire a deciziilor Comisiei Pre-Vetting, dar pentru anularea acestora ar trebui să existe temei juridic convingător. „Fiecare decizie trebuie evaluată individual, ținând cont de legalitatea ei și de conformitatea cu procedurile stabilite”, a spus el.
Ultimelestiri.md amintește că, în contextul perpeturării unor acuzații nefondate în spațiul public referitoare la președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, Comisia Pre-Vetting a venit cu o declarație.
Citește și:
Președintele Pre-Vetting, implicat într-un scandal financiar la Curtea Internațională Penală
Ce spune Stamate despre scandalul cu Herman von Hebel
