Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat că înlocuirea rublei transnistrene cu leul moldovenesc „nu este posibilă în nicio circumstanță”, afirmând că asemenea planuri nu au „nici bază practică, nici juridică”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Discuțiile au fost lansate după ce vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat la sfârșitul lunii aprilie că specialiști ai Băncii Naționale a Moldovei și ai Ministerului Finanțelor analizează posibilitatea introducerii leului moldovenesc în regiunea transnistreană.
Economistul Marin Gospodarenco, care a analizat subiectul în cadrul Centrul Economica, susține că introducerea leului în regiunea transnistreană este „aproape inevitabilă” într-un orizont de până la trei ani, dacă autoritățile vor continua politica de convergență dintre cele două maluri ale Nistrului.
În prezent, în regiunea transnistreană circulă rubla transnistreană, o monedă nerecunoscută internațional, introdusă în 1994 și utilizată exclusiv în regiune. La Tiraspol funcționează din 1991 și o Bancă Republicană Transnistreană, care stabilește inclusiv cursul de schimb.
Potrivit instituției, raportul dintre rubla transnistreană și leul moldovenesc este de aproximativ 0,9. Pe 15 mai, un dolar american era cotat în regiune la 16 ruble transnistrene, iar un euro la 18,8 ruble.
Leul moldovenesc, introdus în R. Moldova în 1993, nu a circulat niciodată oficial în regiunea transnistreană, fiind tratat drept valută străină.
Potrivit lui Marin Gospodarenco, o substituție monetară parțială și neoficială are deja loc, prin cei peste 25.000 de locuitori ai regiunii transnistrene care lucrează zilnic pe malul drept și sunt plătiți în lei moldovenești.
Expertul spune însă că introducerea completă a leului ar reprezenta „un proces multistratificat”, care depinde de mai mulți factori, inclusiv de capacitatea BNM de a gestiona extinderea bazei monetare.
Potrivit economistului, dacă instituțiile sunt pregătite, trecerea la leul moldovenesc ar putea avea loc într-un interval cuprins între un an și jumătate și trei ani.
Acesta consideră că procesul ar avea mai multe șanse de succes în cazul unor factori favorizanți, precum repetarea crizelor energetice în regiune, schimbarea administrației de la Tiraspol după ciclul electoral din 2026 sau accelerarea procesului de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.
Economistul afirmă că introducerea leului moldovenesc ar aduce beneficii în special mediului de afaceri din regiune.
Potrivit acestuia, ar fi eliminate riscurile valutare în tranzacțiile dintre cele două maluri ale Nistrului, iar companiile din regiune ar avea acces direct la credite și la sistemele de plăți ale BNM, inclusiv la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA).
În același timp, tranzacțiile efectuate prin băncile licențiate de BNM ar urma să se desfășoare conform standardelor internaționale.
În plan politic însă, Marin Gospodarenco consideră că renunțarea la rubla transnistreană ar însemna pentru administrația de la Tiraspol pierderea „suveranității monetare”, ceea ce ar afecta simbolic ideea de „statalitate” transnistreană.
Expertul amintește că experiențele din spațiul post-sovietic arată că pierderea controlului monetar asupra unui teritoriu este urmată adesea, în decurs de aproximativ zece ani, de pierderea controlului politic efectiv asupra acestuia.
Potrivit experților, pentru implementarea unui asemenea scenariu, autoritățile de la Chișinău ar trebui să pregătească atât un mecanism de negocieri cu actorii din stânga Nistrului, cât și un cadru tehnic clar pentru tranziție.
Acesta ar trebui să includă stabilirea ratei de conversie, tratamentul depozitelor în ruble transnistrene, mecanisme de compensare pentru pensionari și bugetari, precum și condițiile de funcționare pentru băncile locale.
Specialiștii atrag atenția că autoritățile trebuie să calculeze cu exactitate costurile de tranziție și să adopte măsuri pentru protejarea grupurilor vulnerabile din regiunea transnistreană.
