Potrivit creștinilor în această zi Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că ea a fost cea aleasă de către Dumnezeu să dea naştere Mîntuitorului Hristos. Este una din cele 12 sărbători Domnești. Pentru creștinismul răsăritean praznicul datează din anul 550, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tv8.md.
În calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numește și Blagoveștenie. Sărbătoarea este aproape de echinocțiul de primăvară, cînd sosesc rîndunelele și începe a cînta cucul şi mai este numită în Calendarul Popular ‒ Ziua Cucului. E o sărbătoare de trecere de la „moarte” (iarna) la „viață” (primăvara). E hotarul dintre iarnă și primăvară, cînd începe renașterea naturii.
Tradiţii şi obiceiuri
În ziua Bună Vestirii se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lîngă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămîie și cîrpe arse a casei, grajdului de vite, livezilor, producerea zgomotului de care să se sperie forțele malefice prin tragerea unui clopoțel legat de picior sau lovirea în fier, scoaterea din lăzi a straielor și țesăturilor la aerisit. Se stropeau rădăcinile pomilor fructiferi cu rachiu și se amenințau pomii că vor fi tăiați dacă nu vor rodi.
Buna Vestire era neprielnică pentru lucru: nu se puneau cloști, căci se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui, nu se dădeau la împerecheat vitele, ca să nu se nască monştri, nu se semăna porumbul. Femeile strîngeau apa provenită din neaua, care nu s-a topit pentru a fi folosită în practicile medicinii și cosmetologiei populare.
Citește articolul întreg pe tv8.md.
