În sesizarea sa, Veronica Dragalin menționează că, în rezultatul unei investigației s-au depistat mai multe circumstanțe care pun sub semnul întrebării integritatea Olesei Vîrlan, dar care nu au fost elucidate în cadrul evaluării de către Comisia Pre-Vetting, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la unimedia.info.
Potrivit șefei PA, procedura de Pre-Vetting i-a acordat Olesei Vîrlan un certificat de integritate, chiar dacă aceasta a fost numită în funcția de adjunct interimar prin acțiuni abuzive din partea unui membru CSP și, în pofida faptului că circumstanțele denotă o lipsă de etică financiară, inclusiv faptul, că luni la rând, nu își obliga responsabilitatea de a achita servicii comunale, acumulând datorii de peste 18.000 de lei, inclusiv în lunile când evaluarea candidatei de către Comisia Pre-Vetting era în derulare (ianuarie – iunie 2023).
Cu toate acestea, susține Dragalin, Vîrlan a călătorit în Turcia în iulie 2023 pe o perioadă de șapte zile, care presupune cheltuieli semnificative.
„În speță, membrul CSP Olesea Vîrlan, pe de o parte, nu-și execută, elementar, obligațiile financiare pentru serviciile comunale, în sumă semnificativă de 18.000 lei lunar, iar pe de altă parte, face cheltuieli semnificative pentru odihnă”, se mai menționează în sesizare.
De asemenea, ea precizează că, chiar dacă aceste fapte erau consumate la etapa evaluării Olesei Vîrlan de către Comisia Pre-Vetting, aceste circumstanțe nu au fost puse în discuție în fața Comisiei în cadrul audierilor publice și nu sunt expuse în raportul final publicat.
„Din informația care este publică, nu este clar dacă secretariatul Comisiei sau membrii Comisiei au constatat aceste circumstanțe faptice, care afectează integritatea etică a Olesei Vîrlan. Potrivit art. 6 al Legii nr. 26 din 10.03.2022, Comisia Pre-Vetting are competența să audieze candidatul și alte persoane ce dețin informații relevante despre integritatea candidatului, să solicite informații de la persoane fizice și juridice, și să acumuleze orice informație relevantă”, se mai menționează în sesizarea PA către Comisia Pre-Vetting.
În acest context, Veronica Dragalin solicită Comisiei Pre-Vetting:
– Întreprinderea măsurilor legale, în vederea reevaluării Olesei Vîrlan, în contextul constatării circumstanțelor ce întemeiază dubii serioase privind necorespunderea ultimei criteriilor de integritate, cu adoptarea unei decizii întemeiate și legale;
– Întreprinderea măsurilor necesare pentru evitarea pe viitor a unor asemenea cazuri de creare a condițiilor care contribuie la săvârșirea abuzului de putere și încălcare a legislației în vigoare;
– Conform art. 217 alin. (3) Cod de procedură penală și art. 450 alin. (3) Cod contravențional, informarea Procuraturii Anticorupție în termen de 30 de zile, despre rezultatele măsurilor întreprinse.
Ultimelestiri.md amintește că fostul membru al Consiliului Superior al Procurorilor, Olesea Vîrlan, cea care ar fi sabotat concursul pentru funcția de procuror general, urmează să fie trasă la răspundere contravențională.
Reamintim că șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că PA a inițiat un proces penal privind concursul anulat pentru funcția de procuror general.
Precizăm că CSP a anulat rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, câștigat de șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi. Decizia a fost luată de membrii CSP pe data de 28 februarie, după mai bine de două ore de discuții cu ușile închise. În continuare, autoritatea urmează să lanseze un nou concurs.
După ce concursul de alegere a procurorului general a fost anulat, unul dintre membrii Consiliului Superior al Procurorilor, Olesea Vîrlan, a venit cu o serie de justificări, menționând că s-ar fi strecurat anumite erori în fișele de evaluare.
În acest context, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, i-a sugerat colegei sale, Olesea Vîrlan, să demisioneze după scandalul cu depunctarea lui Ion Munteanu, candidat la funcția de procuror general, fapt care a dus la anularea concursului.
Cu o reacție în acest sens a venit și juristul Iurie Mărgineanu, care a menționat că „declarația și acțiunea nechibzuită a procurorului-șef Anticorupție compromit din rădăcini întreaga reformă a justiției promovată cu mare tam-tam de actuala guvernare”.
