Potrivit BNM, la sfârșitul anului 2025 capitalul instituției reprezenta 6,93% din totalul datoriilor monetare, ceea ce, conform legislației, impune împărțirea în mod egal a profitului disponibil: 50% pentru consolidarea capitalului statutar și 50% pentru bugetul de stat, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
După auditarea situațiilor financiare, profitul disponibil pentru distribuire al BNM pentru anul 2025 a fost stabilit la 1,82 miliarde de lei. Astfel, câte 910,41 milioane de lei au fost direcționate către majorarea capitalului statutar al instituției și, respectiv, către bugetul de stat, unde vor fi utilizate în conformitate cu prevederile legale și prioritățile autorităților.
Instituția subliniază că scopul unei bănci centrale nu este obținerea profitului, ci menținerea stabilității prețurilor și protejarea puterii de cumpărare a populației.
„Rezultatul financiar pentru anul 2025 a contribuit simultan la susținerea finanțelor publice și la consolidarea capacității BNM de a-și îndeplini mandatul de menținere a stabilității monetare și financiare”, se arată în comunicatul instituției.
Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a declarat că o bancă centrală puternică își exercită mandatul în mod responsabil, transparent și în conformitate cu legea, în beneficiul cetățenilor și al economiei Republicii Moldova.
Amintim că, pe 6 august, BNM a majorat rata de bază cu 0,5 puncte procentuale, până la 7,5% anual, continuând politica monetară restrictivă menită să reducă presiunile inflaționiste și să readucă inflația la ținta de 5%.
Totodată, rata pentru creditele overnight a fost stabilită la 9,5% anual, cea pentru operațiunile repo la 7,75%, iar rata la depozitele overnight la 5,5%. Normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate, la 18% pentru resursele atrase în lei moldovenești și valută neconvertibilă și la 26% pentru cele în valută liber convertibilă.
Potrivit BNM, rata anuală a inflației a fost de 6,68% în trimestrul al doilea al anului. Instituția avertizează că evoluția acesteia continuă să fie influențată de factori precum tensiunile geopolitice, fluctuațiile prețurilor la petrol și gaze, condițiile meteorologice extreme, războiul din Ucraina, incertitudinile din agricultură, dar și eventualele modificări ale tarifelor reglementate și ale politicilor fiscale.
