În ceea ce priveşte deficitul bugetar în 2024, BM prognozează că acesta va fi destul de înalt, la nivelul de 4,1% din PIB. "Deficitul în anul curent va fi relativ înalt din cauza presiunii asupra costurilor salariale şi achiziţiei de bunuri şi servicii. Veniturile, ca pondere în PIB, vor scădea pe măsură ce subvenţiile externe se vor normaliza", a declarat BM, transmite Ultimelestiri.md cu referire la infotag.md.
Banca a afirmat că o creştere puternică a salariilor va menţine încasările din impozitul pe venitul persoanelor fizice la niveluri satisfăcătoare, în timp ce taxele vamale vor rămâne ridicate pe măsură ce importurile se vor accelera.
"Ca urmare a crizelor recente, cheltuielile globale vor continua să scadă pe măsură ce programele de sprijinire a gospodăriilor şi a ocupării forţei de muncă devin mai eficiente. Cheltuielile sociale vor rămâne cea mai mare categorie de cheltuieli, dar vor fi şi mai direcţionate, reflectând eforturile de îmbunătăţire a eficienţei Fondului de reducere a vulnerabilităţii energetice şi a altor programe sociale", prognozează Banca Mondială.
Creşterea indicatorului cheltuieli de capital va creşte datorită unei mai bune gestionări a investiţiilor publice pentru a răspunde nevoilor critice de infrastructură.
"Consolidarea fiscală va fi susţinută de măsuri de îmbunătăţire a mobilizării veniturilor interne, inclusiv ajustări ale accizelor, introducerea TVA pentru vehicule şi îmbunătăţiri în administrarea fiscală. Datoria publică va rămâne rezilientă", a notat BM.
Raportul menţionează că, potrivit celei mai recente Analize Comune a Sustenabilităţii Datoriei 2023, realizată de Fondul Monetar Internaţional şi BM, Moldova este evaluată ca o ţară cu un risc scăzut de criză externă şi un risc moderat de criză generală a datoriei publice.
În acelaşi timp, economiştii băncii se aşteaptă ca rata sărăciei să continue să scadă în 2024. Acest lucru va fi facilitat de scăderea preţurilor de import, de remiterile de bani din partea lucrătorilor migranţi din UE şi de exporturile puternice de servicii, care vor fi mai mari decât înainte de pandemie.
