Despre aceasta a anunțat prim-viceguvernatorul BNM, Petru Rotaru la evenimentul de prezentare a Raportului de evaluare națională a riscurilor (ENR) de spălare a banilor (SB) și finanțare a terorismului (FT) aferente activelor virtuale (VA) și furnizorilor de servicii privind activele virtuale (VASP), transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-street.com.
Schimbare de atitudine la BNM
„Într-o perioadă de transformări accelerate la nivel global, în care tehnologia redefinește în mod constant sistemul financiar, ne aflăm în fața unor provocări care impun o abordare strategică, bazată pe transparență, inovație și consolidarea mecanismelor de supraveghere și control”, a declarat Petru Rotaru.
Totodată el s-a arătat încrezut că BNM și alte autorități vor reuși să alinieze cadrul normativ european privind criptoactivele și să protejeze "integritatea și stabilitatea sistemului financiar al Republicii Moldova în fața provocărilor emergente acestui domeniu”.
De notat că anterior BNM s-a opus categoric legalizării operațiunilor cu active virtuale și avertiza că, „criptovalutele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate ca mijloc de plată și prezintă un grad de investiție extrem de speculativ”.
Interdicția a dus la expansiunea rapidă a activităților subterane cu activele virtuale
Raportul elaborat și publicat de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPSB), a scos în evidență mai multe probleme cu care se confruntă Republica Moldova la capitolul active virtuale.
Ba mai mult! Studiul constată că interdicția serviciilor VASP pe teritoriul Republicii Moldova, implementată în 2023, „a condus, neintenționat, la o expansiune rapidă a activităților subterane legate de VA” și a numărului escrocheriilor în ultimii ani.
Totodată studiul evidențiază un nivel „Înalt” de amenințări și vulnerabilități pentru Republica Moldova, determinat de o serie de factori interconectați care amplifică riscurile de SB/FT, printre care: lipsa unui cadru de reglementare cuprinzător, capacitatea instituțională limitată în monitorizarea tranzacțiilor cu VA și identificarea persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități VASP interzise, precum și proximitatea geografică față de zonele de conflict, factori care amplifică expunerea la riscuri.
„Deși legislația AML/CFT prevede o interdicție generală asupra prestării serviciilor VASP pe teritoriul țării, această măsură este limitată în aplicabilitatea sa și nu reușește să acopere întregul spectru de riscuri asociate activităților VA/VASP”, susține SPCSB.
