Costul imens al extinderii uniunii a fost dezvăluit la întâlnirea celor 51 de lideri europeni la Granada (Spania), în cadrul Comunității Politice Europene și pentru discutarea următorilor pași pentru cele nouă state vecine care stau la coadă pentru a adera la UE, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Mold-street.com.
Cine va plăti
„Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin de la bugetul UE; multe state membre care sunt în prezent receptori neți vor deveni contributori neți”, se arată într-un document al secretariatului Consiliului UE, citat de Financial Times.
Potrivit aceleiași surse, Ucraina, de departe cea mai mare dintre cele nouă țări care au fost acceptate ca potențiale candidate, ar avea dreptul la 186 de miliarde de euro pe parcursul a șapte ani.
Deși extinderea completă ar putea dura un deceniu sau mai mult și ar forța reforme mari ale aranjamentelor bugetare existente, amploarea estimată a schimbării necesare ar înclina decisiv echilibrul financiar din cadrul blocului.
Cu nouă state membre noi, bugetul actual al UE ar crește cu 21%, până la 1,47 trilioane de euro, estimează ziarul. Aceasta echivalează cu aproximativ 1,4% din venitul național brut al celor 36 de țări.
Intrarea a nouă state ar forța o serie de ajustări „de anvergură”, care ar putea include o creștere semnificativă a contribuțiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate, precum Germania, Franța și Țările de Jos. „Perioadele de tranziție și măsurile de salvgardare” ar fi necesare, sugerează studiul.
Aplicând regulile actuale unei uniuni extinse, Ucraina ar fi eligibilă pentru 96,5 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună a UE timp de șapte ani. Acea schimbare financiară ar forța reduceri ale subvențiilor agricole către statele membre existente cu aproximativ 20%, potrivit studiului.
În afară de Ucraina, adăugarea celorlalte opt țări ar costa un total de 29,9 miliarde euro în plăți PAC.
Ucraina s-ar califica, de asemenea, pentru plăți de 61 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE, care vizează îmbunătățirea infrastructurii în statele membre mai sărace.
În consecinţă, alte nouă state membre, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru și Malta nu ar mai fi eligibile pentru finanțare de coeziune, estimează studiul.
Ziarul nu dă detalii despre fondurile la care ar urma să fie eligibilă Republica Moldova, dar o estimare sumară, în baza cifrelor anunţate, arată că ar fi vorba de circa 10 miliarde de euro.
Beneficiile extinderii UE
Pe de altă parte, documentul prezintă şi beneficiile pentru UE de la extindere, inclusiv consolidarea influenței geopolitice a UE, creșterea dimensiunii pieței interne a blocului cu 66 de milioane de oameni, până la 517 milioane de oameni, și reducerea penuriei de forță de muncă.
Dar arată clar că impactul Ucrainei asupra regimului de subvenții agricole al UE ar fi cel mai semnificativ. Or, Ucraina ar fi cel mai mare beneficiar al blocului, cu 41,1 milioane de hectare de suprafață agricolă utilizată, împingând Franța pe locul doi. Aceasta ar însemna că plățile pentru beneficiarii existenți ar scădea cu 20,3% la hectar de teren agricol eligibil.
Calculele secretariatului general al consiliului, organismul care reprezintă cele 27 de guverne ale statelor membre ale blocului, vin în timp ce UE cântărește dacă să accepte deschiderea negocierilor oficiale de aderare cu Ucraina până la sfârșitul acestui an, așa cum a solicitat Kievul.
Liderii UE se vor întâlni vineri în Spania, pentru primele discuții detaliate ca grup despre extindere și modurile în care aceasta ar schimba uniunea.
Studiul folosește o simplă extrapolare a normelor bugetare existente ale UE, care aproape sigur ar fi ajustată în cazul extinderii. Nu a fost dezvoltat, împreună cu sau aprobat de Comisia Europeană, executivul blocului. Nu ține cont de posibila aderare a Turciei.
„În timp ce pentru mai multe politici, oportunitățile pot depăși costurile/riscurile, iar extinderea va aduce beneficii statelor membre actuale, extinderea va avea, de asemenea, un impact de anvergură asupra bugetului UE”, se arată în document.
Acesta adaugă: „[aceste] provocări foarte semnificative pentru UE … va trebui să fie abordată temeinic și pentru ca această nouă extindere să fie cel puțin acceptată, dacă nu este susținută de cetățenii noștri”.
Extinderea, un subiect urgent pe agenda UE
Extinderea a devenit unul dintre cele mai urgente subiecte pentru UE, liderii reunindu-se vineri pentru a discuta despre cum să direcționeze dezbaterea pe teme cheie – inclusiv bugetul, numărul de locuri în parlamentul european, viitorul politicii agricole comune – și dacă un bloc extins ar putea continua cu votul unanim în anumite domenii.
De asemenea, se dezbate dacă UE ar trebui să continue cu un proces cu două viteze, care să permită statelor intrarea treptată în bloc, sau dacă ar trebui să fie aplicată o politică de tipul totul sau nimic.
Există îngrijorări că, deși UE și-a stabilit obiective de reformă pentru Ucraina, Moldova și celelalte șapte țări (Albania, Serbia, Kosovo, Turcia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, Georgia fiind în proces activ de aplicare) care se află în așteptare pentru a adera la blocul european, încă nu a furnizat propuneri detaliate cu privire la schimbările necesare în statele membre.
