Acest an a început cu proteste în fața Primăriei Chișinău. Oamenii s-au arătat nemulțumiți de decizia primarului și a echipei sale cu privire la „tăierea” bugetului destinat grupelor cu program prelungit, asistenților personali și compensațiilor la căldură, Primăria făcând astfel o economie de circa 400 de milioane de lei, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la tv8.md.
Și, pentru a-și justifica decizia, reprezentanții Primăriei Chișinău au dat vina pe Guvern, acuzând autoritățile că aceștia nu transferă suficienți bani în bugetul municipal.
Ceban vrea mai mulți bani pentru Chișinău
Astfel, la data de 5 ianuarie curent, primarul Ion Ceban a făcut publică lansarea unei campanii, prin care solicită Guvernului direcționarea unei părți mai mari din taxele și impozitele achitate de locuitorii Capitalei către bugetul municipal. Propunerea vizează restituirea a 50% din sumele achitate de către chișinăuieni și este inspirată de practici similare din alte capitale europene.
„Săptămâna viitoare lansăm această petiție. E normal, deoarece acest lucru se întâmplă în multe din capitalele europene. Nu există capitală mai discriminată decât Chișinău. Vă invit pe toți să facem front comun și să semnăm această petiție și să propunem un proiect de lege în Parlament”, a declarat edilul Capitalei.
Drept urmare, campania a prins amploare rapid și a generat o serie de reacții din partea societății civile.
Potrivit consilierului municipal Victor Chironda, nimeni nu cunoaște câți bani a cheltuit Primăria Chișinău pentru această campanie, nimeni nu știe din ce surse sunt achitate toate aceste anunțuri, spoturi audio prin troleibuze.
La rândul său, viceprimarul Ilie Ceban susține că pliantele și formularele au fost printate din resurse proprii, iar distribuirea lor se face fără costuri, până acum fiind cheltuiți 45.000 de lei.
Totodată, Chironda este de părerea că scopul acestei campanii este de a distrage atenția de la optimizările bugetare făcute de echipa lui Ion Ceban.
Sunt sau nu suficienți banii de la Bugetul de Stat?
O analiză efectuată de Cutia Neagră Plus indică faptul că, în timpul primului său an de mandat, Chișinăul a primit transferuri cu destinație specială în valoare de 2,4 miliarde de lei, în timp ce în 2024 suma a crescut la 3,85 miliarde de lei. De asemenea, veniturile din taxe și impozite au înregistrat o creștere semnificativă, de la 1,2 miliarde de lei în 2020 la 2 miliarde de lei în 2024.
Confruntat cu aceste date, primarul Ion Ceban a respins acuzațiile, susținând că sunt eronate și că provin dintr-un buget provizoriu. Mai mult, acesta a acuzat guvernarea că a tăiat fondurile destinate educației.
Într-o schimbare de poziție surprinzătoare față de declarațiile din 2019, când era candidat la primărie, Ion Ceban a declarat că acum există condiții egale pentru toți locuitorii, susținând că compensațiile pentru căldură sunt achitate de donatori externi și nu de guvern.
Întrebat de reporterul Cutia Neagră Plus de ce și-a schimbat poziția, primarul a dat vina pe guvernare și a subliniat că este necesară o abordare echitabilă în ceea ce privește achitarea compensațiilor.
În ciuda promisiunilor făcute în trecut privind majorarea compensațiilor la căldură, în prezent, chișinăuienii nu vor mai beneficia de acestea. Ion Ceban a explicat că acum se aplică condiții egale pentru toți locuitorii și că nu se poate oferi compensații diferite în funcție de veniturile individuale.
Pentru școli și invalizi – BA, pentru concerte și gazon – DA.
Analizând bugetul Primăriei Chișinău din ultimii ani, s-a descoperit că, în timp ce Ion Ceban se plânge că în bugetul municipal nu ajung suficienți bani, primăria planifică să cheltuiască sute de milioane de lei pentru concerte, festivaluri, trotuare și gazon.
Deși la începutul lunii martie bugetul anual al Primăriei nu a fost încă aprobat, primarul Ceban atribuie întârzierea adoptării acestuia autorităților centrale. Totuși, experții susțin că problema reală rezidă într-o gaură imensă din bugetul municipal, generată de datorii către băncile private și de lipsa unui consens în consiliul municipal.
Bugetul provizoriu, adoptat de Ceban la sfârșitul lui decembrie, prezintă o serie de discrepanțe. Deși se prevăd cheltuieli pentru asistența personală și compensații la facturi, sumele alocate pentru aceste programe sociale sunt reduse în timp ce cheltuielile pentru întreținerea trotuarelor, plantarea gazonului și asistență juridică sunt majorate semnificativ.
Fiind întrebat de ce au fost tăiate aceste cheltuieli sociale, deși ele sunt planificate în bugetul provizoriu, Ceban de asemenea a acuzat guvernarea.
„Nu încurcați coada vacii cu ștampila primăriei. Nu duceți oamenii în eroare, pentru că, arătați cât de incompetenți și nepotriviți sunteți în această privință. Nu este o competență a municipalității acest lucru. – Dar de ce ați planificat aceste bani? – Sunt din bugetul de anul trecut. Copia bugetului de anul trecut este transpusă în anul curent. Dar noi nu putem achita ceea ce revine în competența autorităților centrale”, a spus edilul Capitalei.
Zeci de milioane de lei pentru concerte
Bugetul destinat activităților culturale în municipiul Chișinău înregistrează cea mai mare creștere, punând sub semnul întrebării prioritățile financiare ale administrației locale. Potrivit datelor recente, în acest an, primăria urmează să cheltuie o sumă record de 49 de milioane de lei pentru organizarea de concerte, festivaluri și alte evenimente culturale, marcând o creștere de 11 milioane de lei față de anul precedent.
Această tendință ascendentă în investițiile în distracții și evenimente culturale a fost evidentă și în anul electoral 2023, când sumele cheltuite în acest scop au înregistrat o creștere semnificativă.
Un exemplu notabil este serbarea „Hramului orașului”, care a atras cea mai mare parte a fondurilor destinate evenimentelor culturale anul trecut. Cheltuielile pentru această festivitate au crescut exponențial, ajungând la patru milioane de lei în 2023, față de doar 700.000 de lei în 2021. Această creștere a bugetului a coincis cu organizarea unui eveniment care a durat două zile și a inclus prezența mai multor vedete naționale pe scena din PMAN, cu trupa românească Holograf ca invitat special. Pentru a-i aduce pe acești artiști la Chișinău, primăria a alocat peste 400.000 de lei din bugetul său pentru evenimente culturale.
Primăria Municipiului Chișinău a alocat sume semnificative pentru sărbătorile de iarnă în anii recenți, atrăgând atenția asupra discrepanțelor în distribuirea resurselor bugetare. Datele bugetare arată că în 2023, primăria a cheltuit trei milioane de lei pentru sărbătorile de iarnă, în creștere față de suma de 1,1 milioane de lei alocată în 2022. Aceste cheltuieli masive au fost efectuate în timp ce se anunțau tăieri bugetare pentru elevii claselor primare și asistenții personali.
Evenimentul de Revelion organizat de primărie a adunat o pleiadă de artiști pe scena din PMAN, printre care Frații Advahov, Zinaida Julea, Nelly Ciobanu, Brio Sonores, Cătălin Josan, Doina Sulac, Satoshi și Dara. Invitatul special al serii a fost Carla's Dreams, pentru prestația căruia trupa a fost plătită cu 586.000 de lei din bugetul primăriei. Această sumă generoasă acordată pentru divertisment contrasta puternic cu restricțiile financiare anunțate pentru serviciile sociale esențiale.
Aceste diferențe evidente în modul în care sunt cheltuiți banii publici ridică semne de întrebare în rândul comunității, subliniind nevoia de transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor municipale.
Concerte de milioane în diasporă
Primăria Chișinău a fost implicată și în organizarea mai multor evenimente culturale în diasporă în cursul anului 2023, atrăgând atenția asupra cheltuielilor semnificative efectuate în afara teritoriului Republicii Moldova. Pe 23 iunie, „Zilele Chișinăului” au fost sărbătorite la Viena, pe 7 iulie la Milano și pe 9 iulie la Barcelona. Pentru aceste evenimente, în bugetul municipal au fost alocate nouă milioane de lei.
Ion Ceban a negat însă că primăria ar fi cheltuit acești bani în totalitate. „Suma totală, pentru cele trei locații, a fost de 900.000 de lei și a inclus cheltuieli pentru deplasarea, cazarea artiștilor și, în unele cazuri, onorariile acestora”, a explicat Ceban.
Fiind întrebat care este rostul acestor concerte scumpe, Ceban a deviat de la subiect.
„Noi am investit și investim în spațiile culturale, deschidem centre noi, dotăm școlile de arte (erau niște acordeoane din anii 50). Noi susținem toți artiștii și nu-i împărțim în galbeni și negalbeni. Vă rog să puneți aceeași întrebare: cât a costat scena la ziua independenței, unde au fost 200 de oameni în Piață. Eu vă spun, dar dumneavoastră verificați – 2,5 milioane. Cât costă concertele pe la Arenă, și așa mai departe, ale anumitor funcționari. Asta nu vedeți, pentru că aveți ochelari de cal galben”, a punctat Ceban.
Primăria îngropată în datorii
În timpul mandatului lui Ion Ceban, Primăria Chișinău a căutat surse financiare semnificative, împrumutând aproape 1,5 miliarde de lei de la bănci. Această sumă reprezintă o dublare față de perioada predecesorilor săi. Pentru a face față datoriilor scumpe, doar în 2024, municipalitatea va cheltui aproape 800 de milioane de lei din bugetul său.
Primarul Ion Ceban a argumentat că multe dintre aceste împrumuturi sunt moștenite de la administrațiile anterioare și că Primăria este obligată să le ramburseze. „Creditele externe sunt din perioada mandatelor precedente. Ele constituie o pondere semnificativă din valoarea totală a împrumuturilor pe care le rambursăm. Avem obligația să le plătim”, a declarat Ceban.
Cu toate acestea, investigațiile arată că afirmațiile primarului sunt inexacte. În 2019, când Ion Ceban a devenit primar, cheltuielile pentru acoperirea creditelor erau de 183 de milioane de lei, iar în 2020 acestea au crescut ușor la 200 de milioane de lei. Totuși, în 2022, aceste cheltuieli au explodat până la 497 de milioane de lei, ajungând de cinci ori mai mari în 2024 decât erau la preluarea mandatului.
Această creștere alarmantă a cheltuielilor pentru acoperirea creditelor sub conducerea lui Ion Ceban atrage atenția asupra gestionării financiare a Primăriei și ridică întrebări privind sustenabilitatea financiară a administrației locale.
Citiți întreaga investigație aici.
