Într-o postare pe Facebook, Sturza afirmă că așa-numitul „consens de la Mar-a-Lago”, denumit după clubul de golf al lui Donald Trump, descrie o schimbare de paradigmă opusă „Consensului de la Washington”, transmite Ultimelestiri.md.
El menționează că formularea teoretică ar aparține economiștilor Miran și Shelton, iar direcția politică este asociată cu Lighthizer și Navarro, pe care îi descrie drept figuri marginale ale teoriei și practicii economice, critice față de mainstream.
Fostul premier compară cele două modele economice prin opoziții directe: dolar puternic versus dolar mai slab, liber schimb versus protecționism, globalizare versus reindustrializare, reguli multilaterale versus presiune bilaterală și piețe libere versus stat strategic.
Potrivit lui Sturza, în practică această abordare ar însemna stimularea exporturilor americane printr-un dolar mai slab, utilizarea tarifelor nu doar ca măsuri protecționiste, ci și ca instrument de presiune geopolitică, readucerea industriilor strategice în SUA chiar cu costuri mai mari și ignorarea tratatelor și instituțiilor internaționale în favoarea interesului național imediat.
El vorbește și despre o posibilă „derivată secretă” a acestei politici: transformarea unei părți din datoria guvernamentală a SUA deținută de străini — aproximativ o treime din 38 de trilioane de dolari, potrivit estimării sale — în obligațiuni pe 100 de ani fără dobândă.
În opinia sa, o astfel de orientare ar însemna renunțarea Statelor Unite la rolul politic jucat de dolar după al Doilea Război Mondial, când moneda americană a funcționat drept principală valută de rezervă, iar SUA au asigurat securitatea globală, inclusiv pentru Europa.
Sturza susține că slăbirea recentă a dolarului nu este doar rezultatul voinței politice a lui Trump, ci și al unei pierderi de încredere la nivel global în activele legate de politica economică americană. El afirmă că investitorii ar percepe aceste active drept tot mai riscante și că independența Rezervei Federale ar fi pusă sub semnul întrebării.
În acest context, el susține că americanii care călătoresc sau fac afaceri peste hotare ar plăti în prezent cu aproape 30% mai mult decât în 2020, iar vizitele cetățenilor americani în Republica Moldova ar fi devenit semnificativ mai scumpe.
Ion Sturza aduce în discuție și impactul asupra Republicii Moldova, afirmând că țara ar credita indirect guvernul SUA cu aproximativ 2 miliarde de dolari. El menționează că o parte importantă din activele oficiale de rezervă ale Moldovei, estimate de el la circa 5,1 miliarde de euro la 31 decembrie 2025, sunt denominate și plasate în titluri în dolari și în conturi la Federal Reserve. Datele exacte nu sunt publice, însă, potrivit lui, ponderea în dolari ar putea depăși 30% și s-ar apropia de 50%.
În concluzie, fostul prim-ministru afirmă că efectele acestei politici ar fi resimțite și de moldoveni, care ar suporta costurile unui dolar mai slab și ale instabilității financiare globale. El anticipează că Trump va continua să insiste pe deprecierea dolarului, pe tarife comerciale imprevizibile și pe promovarea unor persoane controversate în structurile de conducere ale Rezervei Federale, folosind și formulări jignitoare la adresa unor figuri asociate acestei direcții.
Sturza mai spune că Republica Moldova ar trebui să rămână ancorată de Europa, inclusiv din punct de vedere economic, apreciind că liderii europeni par în prezent mai adecvați și mai hotărâți.
