Alimentele de zi cu zi, deși nu sunt în topul scumpirilor, au avut un efect important pentru cetățeni. Pâinea, făina, laptele, conservele și băuturile nealcoolice s-au scumpit cu aproximativ 3-3,5% față de noiembrie 2024, transmite Ultimelestiri.md cu referire la ziar.md.
Și hainele au devenit mai scumpe: textilele, încălțămintea și articolele vestimentare au înregistrat creșteri de 2-3%. Prețul țesăturilor a înregistrat o majorare de 2%.
Mobilierul și obiectele din lemn, folosite pentru casă sau reamenajări, au urcat cu 2,5%, iar produsele chimice și cosmetice: săpun, detergent, creme și alte produse de îngrijire, s-au scumpit cu 3-4%.
Dar cele mai mari diferențe se simt la utilități. Energia electrică, gazele naturale sau cărbune sunt mult mai scumpe decât anul trecut, cu un plus de 35%, ceea ce înseamnă facturi mai mari pentru încălzire și consumul zilnic, scumpiri care s-au reflectat în prețul altor produse și servicii.
Potrivit economiștilor, creșterea prețurilor la produsele industriale este influențată atât de evoluțiile interne, cât și de contextul regional și internațional. Analistul economic Veaceslav Ioniță a declarat pentru ziar.md că, în practică, pentru aceleași produse și servicii, oamenii au trebuit să scoată mai mulți bani din buzunar, în timp ce veniturile cetățenilor nu au crescut proporțional.
„Industria locală a fost afectată de scumpirea energiei electrice, a gazelor naturale și a combustibililor, care sunt esențiale în procesul de producție, transport și depozitare. Odată cu majorarea tarifelor la utilități, producătorii au fost nevoiți să transfere o parte din aceste costuri în prețurile finale”, a spus expertul.
De asemenea, inflația persistentă și creșterea cheltuielilor logistice au pus presiune suplimentară pe prețurile alimentelor și bunurilor de larg consum.
„Moldova rămâne dependentă de importuri pentru materii prime, ambalaje și unele produse finite, iar fluctuațiile cursului valutar și scumpirea importurilor se reflectă direct în prețurile de la raft. De cealaltă parte însă, trebuie să remarcăm faptul că veniturile cetățenilor nu au crescut în aceeași măsură”, a mai adăugat expertul.
Sectorul energetic este cel mai afectat, deoarece R. Moldova importă cea mai mare parte a resurselor energetice, spune economistul.
„Tensiunile de pe piețele internaționale ale energiei, alături de costurile de transport și de ajustările tarifare interne, au dus la majorări semnificative la electricitate, gaze și alte surse de încălzire, impactând atât gospodăriile, cât și mediul de afaceri”, a mai spus Ioniță.
În acest context, spune expertul, creșterea prețurilor la alimente, îmbrăcăminte, produse pentru casă și bunuri de igienă este văzută ca un efect în lanț, care pornește de la energie și se propagă în întreaga economie.
„Pentru populație, aceste scumpiri înseamnă o presiune mai mare asupra bugetelor familiale, în special pentru categoriile vulnerabile, care cheltuiesc o parte importantă din venituri pe alimente și utilități”, a spus el.
În concluzie, expertul menționează că statul trebuie să limiteze impactul scumpirilor prin sprijin țintit pentru populația vulnerabilă, creșterea veniturilor, controlul corect al prețurilor și concurenței și măsuri pentru stabilizarea economiei. „În paralel, sunt necesare investiții în securitatea energetică și susținerea producătorilor locali, pentru a reduce pe termen mediu presiunea asupra prețurilor”.
