În ETI 2024 Republica Moldova se afla pe locul 107 din 120 de țări, cu un scor general scăzut de 48.1 puncte, puternic afectat de prețurile record la energie și adaptarea lentă a infrastructurii la contextul de criză. ETI 2025 atestă faptul că Republica Moldova a înregistrat o recuperare remarcabilă, urcând pe locul 84 global cu un scor de 52.1 puncte, ca în ETI 2026 să urce deja pe locul 64 cu un scor de 55.3 puncte, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-street.com.
Progrese în tranziția energetică
Această creștere a fost propulsată de pilonul de pregătire a tranziției (Transition Readiness) cu un scor de 45.2 puncte, faţă de doar 37 puncte în ETI 2025. Cel mai bun scor însă se atestă la pilonul System Performance – 62.1 puncte, datorită temperării prețurilor și reformelor de subvenționare, în creștere față de 55.3 puncte din ETI 2024.
Redactat de Forumul Economic Mondial în colaborare cu Accenture, Indicele Tranziției Energetice 2026 urmărește progresul tranziției energetice în 120 de țări, analizând 44 de indicatori şi măsurând atât modul în care sistemele energetice funcționează astăzi, cât și dacă există condițiile pentru progresul viitor – slăbirea certitudinii politice și condițiile de finanțare fiind cele mai puternice constrângeri asupra impulsului.
Tranziția energetică la nivel global se fragmentează
Raportul relevă o fragmentare globală tot mai mare în tranziție, determinată de tensiuni geopolitice, blocaje în infrastructură și creșterea cererii de energie.
„Progresul tranziției energetice se fragmentează şi devine din ce în ce mai inegal. În Indicele Tranziției Energetice din acest an, doar 24% dintre țări au înregistrat îmbunătățiri simultane în ceea ce privește securitatea, accesibilitatea și sustenabilitatea, în timp ce condițiile favorabile care stimulează progresul viitor – politicile, finanțarea, inovarea și infrastructura – s-au deteriorat pentru prima dată în ultimii peste zece ani”, se arată în studiu.
El relevă că în ciuda investițiilor record la nivel mondial în energie, care au atins 3,3 trilioane de dolari, progresul tranziției energetice se fragmentează, deoarece tensiunile geopolitice, blocajele în infrastructură și cererea tot mai mare de energie expun vulnerabilitățile din tranziția globală.
Potrivit studiului în timp ce implementarea energiei curate continuă să crească, 75% din investițiile în energie curată se îndreaptă către câteva economii majore. Țările despre care se așteaptă să genereze 80% din creșterea viitoare a cererii de energie electrică se confruntă cu costuri de finanțare de două până la trei ori mai mari.
Economiile avansate continuă să domine clasamentele de top, țările nordice și europene ocupând locurile de frunte: Suedia (lider pentru al treilea an consecutiv), Finlanda, Danemarca, Estonia și Norvegia. Statele vecine Republicii Moldova, România ocupă locul 18, iar Ucraina – poziția 58.
Perturbarea din 2026 a fluxurilor energetice prin strâmtoarea Hormuz a scos în evidență aceste vulnerabilități, declanșând unul dintre cele mai acute șocuri ale prețurilor la energie din 2022 și obligând economiile emergente dependente de importuri să facă compromisuri mai dificile între accesul la energie, accesibilitatea prețurilor și investițiile în tranziția energetică.
Acest șoc a subliniat o schimbare mai amplă: securitatea energetică nu mai ține doar de aprovizionarea cu combustibil, ci și de rețelele electrice, minerale, infrastructură, fiabilitate și reziliență, mai susțin specialiștii WEF.
