În cadrul unui podcast marca Europalibera.org, Deletant a declarat că ideea unirii R. Moldova cu România rămâne posibilă, însă contextul actual nu este unul favorabil pentru un asemenea scenariu, transmite Ultimelestiri.md.
„Unirea este posibilă, dar părerea mea este că Moldova trebuie să-și croiască propriul ei destin. Poate pe drum sau până la urmă se va ajunge la unire, dar momentul de acum nu este prielnic”, a declarat istoricul britanic, care a vizitat pentru prima dată Chișinăul în 1982, în perioada Uniunii Sovietice.
Declarațiile vin în contextul în care, în ultimele luni, președintele Maia Sandu și mai mulți membri ai Guvernului de la Chișinău au afirmat că văd în unirea cu România o posibilă soluție pentru menținerea Republicii Moldova în spațiul democratic european, în cazul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană nu va fi finalizat.
Deletant a făcut referire și la situația politică din România, pe care o consideră marcată de un „deficit democratic”. El a amintit că România traversează o criză politică după demiterea Guvernului reformator condus de Ilie Bolojan, în urma unui vot susținut de Partidul Social Democrat și formațiunea AUR.
Istoricul a vorbit și despre contribuția sa la începuturile parcursului european al R. Moldova, menționând că în primii ani de independență a tradus în limba engleză atât Constituția, cât și Declarația de Independență a țării.
„Traducerea mea a fost trimisă prim-ministrului Canadei și la Berlin. Pentru mine a fost o mare plăcere. Am avut impresia că am ajutat chiar Moldova pe drumul către Europa, într-un fel”, a povestit acesta.
Dennis Deletant spune că este impresionat de evoluția R. Moldova și consideră că democrația a înregistrat progrese importante.
„Mă simt foarte bine în sinea mea pentru că văd că totuși democrația a triumfat, a fost victorioasă, iar cetățenii se pot bucura de drepturile de care se bucură alți europeni”, a spus istoricul.
Referindu-se la procesul de aderare al R. Moldova la Uniunea Europeană, Deletant a făcut o paralelă cu experiența României și a avertizat că cele mai dificile provocări vor ține de funcționarea justiției și consolidarea democrației.
Potrivit acestuia, adoptarea legislației europene este doar primul pas, iar adevărata provocare va fi implementarea eficientă a normelor și standardelor europene.
