Potrivit oficialului, echipamentul cântărește peste 100 de tone, iar transportarea acestuia în Republica Moldova este extrem de dificilă în condițiile actuale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la autoblog.md.
Ministrul a explicat, la NewsMaker, că, în urma unui studiu de fezabilitate, s-a constatat existența unor limitări logistice majore. Conform acestuia, podurile de peste Prut nu pot susține greutatea turbinei, iar transportarea echipamentului prin Ucraina nu este o soluție.
„Când s-a făcut studiul de fezabilitate, s-a constatat că există limitări logistice. A aduce turbina în Moldova cu posibilitățile logistice actuale va fi foarte, foarte dificil, deoarece podurile pe care le avem peste Prut nu pot susține greutatea echipamentului. Și nici prin Ucraina nu este posibil — podurile existente în Moldova nu pot susține greutatea acestei turbine”, a declarat Dorin Junghietu.
Ministrul a precizat că atât podurile de peste Prut, cât și cele de peste Nistru sunt incapabile să suporte o asemenea sarcină, ceea ce face practic imposibilă livrarea turbinei pe teritoriul Republicii Moldova prin rutele disponibile în prezent.
Amintim că în urmă cu aproximativ un an, secretarul de stat de atunci al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, anunțase că Norvegia urmează să doneze Republicii Moldova o turbină pe gaz pentru producerea energiei electrice, similară celor utilizate în Ucraina.
La acel moment, Comisia Națională pentru Situații Excepționale urma să aprobe deciziile legate de instalarea echipamentului.
În contextul acestor dificultăți logistice, autoritățile văd o posibilă soluție în noul pod rutier peste Prut de la Ungheni, cunoscut și sub denumirea de Podul de Flori.
Podul este proiectat pentru a susține regimul de trafic al Autostrăzii Unirii A8 și beneficiază de o capacitate portantă adaptată celor mai înalte standarde europene, fiind considerat cea mai rezistentă structură de acest tip din Republica Moldova.
Construcția sa respectă normativul european Eurocode, care prevede sarcini foarte mari, iar proiectul face parte din rețeaua transeuropeană de transport TEN-T Core.
De asemenea, podul este finanțat parțial prin mecanismul Military Mobility al Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că structura este proiectată pentru a permite trecerea vehiculelor militare grele.
Podul are o structură dublă, formată din două poduri paralele separate, câte unul pentru fiecare sens de circulație. Lungimea totală a construcției este de 261,2 metri, iar lățimea fiecărui tablier este de aproximativ 13 metri.
Potrivit informațiilor recente prezentate de autorități, lucrările la pod au început în aprilie 2025 și avansează într-un ritm rapid.
Pe malul moldovenesc, culeea este deja finalizată la nivel de suprastructură, iar în prezent se toarnă betonul pentru ultima elevație. Pe malul românesc a început montarea tablierului metalic pe prima deschidere.
Autoritățile estimează că lucrările vor fi finalizate în luna iulie 2026, iar primele vehicule ar putea traversa podul în toamna târzie a acestui an.
Proiectul este realizat cu finanțare europeană nerambursabilă de aproximativ 35 de milioane de euro, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.
Podul de la Ungheni este primul pod rutier construit la nivel de autostradă peste Prut în ultimii peste 60 de ani.
Rămâne de văzut dacă această infrastructură va permite transportarea turbinei donate de Norvegia sau dacă proiectul va trebui abandonat din cauza limitărilor logistice existente.
