De la eclipse totale vizibile în regiunile polare, la superluni strălucitoare și o paradă rară a planetelor, până la revenirea astronauților în apropierea Lunii, calendarul cosmic al noului an este unul dens și impresionant, transmite Ultimelestiri.md cu referire la spotmedia.ro.
Pe lângă misiunile spațiale ambițioase, oamenii de știință urmăresc și efectele unui Soare tot mai activ, care ar putea aduce aurore spectaculoase în zone neașteptate. În paralel, cercetătorii observă și cazul rar al unei comete venite din afara sistemului nostru solar.
Revenirea spre Lună, după mai bine de o jumătate de secol
Începutul anului 2026 este marcat de Lună, care revine în centrul atenției odată cu prima misiune cu astronauți spre satelitul natural al Pământului din ultimii peste 50 de ani. Comandantul misiunii, Reid Wiseman, spune că există șanse mari ca echipajul să observe direct regiuni vaste ale feței îndepărtate a Lunii, rămase neexplorate în era Apollo.
„Observațiile ar putea fi extrem de utile pentru geologi și pentru specialiștii care aleg viitoarele locuri de aselenizare”, a explicat el, citat de AP.
Misiunea, formată din trei astronauți americani și unul canadian, va fi lansată la începutul anului. Echipajul va survola Luna, va face o întoarcere completă în spatele ei și va reveni apoi pe Pământ, fără aselenizare. Misiunea va dura zece zile, iar primele urme umane pe solul lunar vor fi lăsate de următorul echipaj din programul Artemis al NASA.
Aselenizări robotice și ambițiile lui Jeff Bezos
Pe lângă misiunea cu echipaj uman, 2026 va aduce un val de aselenizări robotice. China și mai multe companii americane își programează propriile misiuni științifice.
Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, vizează lansarea unui prototip de vehicul de aselenizare dezvoltat de compania sa, Blue Origin. „Blue Moon” va avea aproximativ 8 metri înălțime, mai mult decât modulul care i-a dus pe astronauții Apollo pe Lună. Versiunea destinată echipajelor va fi aproape dublă ca dimensiune.
De asemenea, Astrobotic Technology și Intuitive Machines revin cu noi încercări de aselenizare, iar Firefly Aerospace – singura companie privată care a reușit deja o aselenizare – vizează partea îndepărtată a Lunii.
China își concentrează eforturile asupra regiunii polare sudice, unde va trimite un rover și un vehicul capabil să sară în cratere permanent umbrite, în căutare de gheață.
Un an spectaculos pentru eclipsele de Soare și de Lună
Punctul culminant al anului va fi eclipsa totală de Soare din 12 august, care va începe în Arctica și va traversa Groenlanda, Islanda și Spania. Maximul va dura două minute și 18 secunde, atunci când Luna va acoperi complet discul solar.
Prin comparație, eclipsa totală din 2027 va oferi peste șase minute de întuneric.
Pe 17 februarie, va avea loc o eclipsă inelară de Soare în Antarctica, vizibilă integral doar din câteva stații de cercetare. Africa de Sud și sudul extrem al statelor Chile și Argentina vor putea observa eclipsa parțial. Două săptămâni mai târziu, va urma o eclipsă totală de Lună, iar la final de august, o eclipsă parțială va încheia seria.
Parada rară a planetelor
În jurul datei de 28 februarie, șase dintre cele opt planete ale sistemului solar vor fi aliniate pe cer într-un spectacol rar. Mercur, Venus, Jupiter și Saturn vor putea fi văzute cu ochiul liber, imediat după apus, dacă vremea permite, deși Mercur și Venus vor fi jos pe orizont. Pentru a observa planetele Uranus și Neptun vor fi necesare binocluri sau telescoape.
Marte va lipsi din această aliniere, dar va reveni în august, într-o nouă paradă planetară, de data aceasta fără Venus.
Trei superluni și o noapte de Ajun memorabilă
În 2026, cerul nopții va fi luminat de trei superluni, atunci când Luna plină se va apropia mai mult decât de obicei de Pământ. Acestea vor părea mai mari și mai strălucitoare, fiind ușor de observat fără echipamente speciale.
Prima superlună va avea loc în ianuarie și va coincide cu o ploaie de meteori, deși lumina Lunii va estompa probabil meteorii mai slabi. A doua superlună este programată pentru 24 noiembrie, iar a treia – și cea mai apropiată de Pământ – în noaptea de 23 spre 24 decembrie. Superluna din ajunul Crăciunului va trece la aproximativ 356.740 de kilometri de Terra.
Aurore spectaculoase, pe fondul unui Soare activ
Soarele va rămâne și el în prim-plan. Specialiștii se așteaptă ca în 2026 să continue erupțiile solare, care pot provoca furtuni geomagnetice și aurore vizibile în zone neobișnuite. Totuși, activitatea solară ar urma să înceapă să scadă, pe măsură ce ciclul solar de 11 ani intră pe o pantă descendentă.
„2026 va fi un an palpitant pentru pasionații de vreme spațială”, a spus Rob Steenburgh, specialist în prognoza fenomenelor solare, subliniind că noile observatoare spațiale vor ajuta oamenii de știință „să înțeleagă mai bine cea mai apropiată stea a noastră și să prevadă impactul ei”.
