Cercetarea realizată de specialiști de la University College Cork și APC Microbiome Ireland, publicată în Nature Communications, vine cu o concluzie clară: atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența microbiomul intestinal și, implicit, sănătatea mentală, transmite Ultimelestiri.md cu referire la playtech.ro.
Legătura dintre intestin și creier, influențată direct de cafea
Studiul s-a concentrat pe ceea ce specialiștii numesc axa intestin-creier, adică sistemul complex de comunicare dintre tractul digestiv și creier. Această relație joacă un rol esențial în reglarea emoțiilor, stresului și funcțiilor cognitive.
Pentru a înțelege mai bine mecanismul, cercetătorii au analizat două grupuri: persoane care consumă frecvent cafea și persoane care nu beau deloc. Participanții au fost monitorizați atent, inclusiv prin analize biologice și evaluări psihologice.
Un detaliu interesant: consumatorii obișnuiți de cafea au fost rugați să renunțe complet la aceasta timp de două săptămâni. În această perioadă, au apărut schimbări clare în compoziția bacteriilor intestinale, semn că organismul reacționează rapid la lipsa cafelei.
După această pauză, cafeaua a fost reintrodusă treptat, fără ca participanții să știe dacă primesc varianta cu cofeină sau decofeinizată. Rezultatul a fost surprinzător: ambele tipuri au dus la îmbunătățirea stării de spirit, cu scăderi ale stresului și simptomelor depresive.
Cafeaua fără cofeină vs cafeaua clasică: efecte diferite asupra creierului
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale studiului este diferența dintre efectele celor două tipuri de cafea. Deși ambele influențează pozitiv microbiomul, impactul asupra creierului nu este identic.
Cafeaua decofeinizată a fost asociată cu îmbunătățiri ale memoriei și capacității de învățare. Acest lucru sugerează că alte substanțe din cafea, precum polifenolii, ar putea avea un rol important în susținerea funcțiilor cognitive.
În schimb, cafeaua cu cofeină a avut efecte mai evidente asupra atenției și nivelului de energie. Participanții care au consumat cofeină au raportat o concentrare mai bună și un nivel mai scăzut de anxietate, dar și o posibilă reducere a inflamației în organism.
Studiul a mai identificat și anumite bacterii prezente mai frecvent la consumatorii de cafea, precum Eggertella sp. și Cryptobacterium curtum, dar și o creștere a grupului Firmicutes, asociat în unele cercetări cu stări emoționale mai pozitive.
Coordonatorul cercetării, John Cryan, subliniază că efectele cafelei nu se reduc la cofeină. Potrivit acestuia, băutura acționează ca un factor complex care influențează simultan microbiomul, metabolismul și starea emoțională.
Studiul adaugă o piesă importantă în puzzle-ul legat de sănătatea digestivă și mentală. Cafeaua pare să acționeze pe mai multe niveluri în același timp, iar efectele ei depind nu doar de cantitate, ci și de compoziția chimică.
Pentru cei care consumă zilnic 3-5 cești, nivel considerat moderat de European Food Safety Authority, vestea este una clară: nu doar că nu dăunează, dar ar putea avea beneficii reale pentru echilibrul dintre corp și minte.
