Fructoza este un zahăr simplu prezent în mod natural în fructe și alte alimente vegetale. Atunci când este consumată în cantități mai mari decât poate absorbi organismul, o parte ajunge în intestinul gros, unde este fermentată de bacterii. Potrivit autorilor, acest proces poate modifica echilibrul microbiomului intestinal și poate favoriza apariția unor reacții inflamatorii, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Pentru a investiga această posibilă legătură, cercetătorii au analizat 55 de bărbați sănătoși și au constatat că aproximativ 60% prezentau malabsorbție a fructozei. Participanții din acest grup au obținut scoruri mai ridicate la evaluarea anxietății și prezentau diferențe atât la nivelul markerilor inflamatori, cât și al microbiomului intestinal.
Autorii subliniază însă că rezultatele indică o asociere și nu demonstrează că malabsorbția fructozei provoacă direct anxietatea.
Ce s-a întâmplat în experimentele pe animale
Pentru a verifica dacă există o legătură directă între malabsorbția fructozei și modificările comportamentale, oamenii de știință au efectuat și experimente pe șoareci care nu puteau absorbi eficient acest zahăr.
După patru săptămâni în care au consumat fructoză, animalele au fost evaluate prin teste folosite în mod obișnuit pentru studierea anxietății și depresiei.
Karina Petrova a explicat pentru PsyPost că șoarecii care nu puteau absorbi corespunzător fructoza au prezentat niveluri mai ridicate de anxietate și comportamente asociate depresiei. Comparativ cu animalele din grupurile de control, aceștia au petrecut mai puțin timp explorând spațiile deschise și au manifestat mai multe reacții specifice fricii.
Analizele au arătat și modificări importante ale microbiomului intestinal. În același timp, cercetătorii au identificat semne de inflamație la nivelul microgliei, celulele imunitare specializate ale creierului.
Potrivit autorilor studiului, rezultatele sugerează că dezechilibrele apărute la nivel intestinal pot declanșa reacții inflamatorii care ajung să influențeze funcționarea creierului.
Cum poate influența anxietatea simptomele digestive
„Anxietatea nu este doar o experiență mentală, ci una profund corporală. Atunci când percepem o amenințare, reală sau imaginară, organismul activează sistemul de răspuns la stres. Cresc nivelurile unor hormoni precum cortizolul și adrenalina, se modifică ritmul cardiac, respirația, tensiunea musculară și inclusiv funcționarea aparatului digestiv, putând apărea greață, balonare, crampe sau modificări ale tranzitului intestinal”, explică Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian și psiholog clinician, pentru „Adevărul”.
Conform declarațiilor sale, disconfortul digestiv poate deveni, la rândul său, o sursă suplimentară de anxietate.
„Din acest motiv, poate apărea un cerc vicios: disconfortul digestiv produce îngrijorare și hipervigilență față de corp, iar această stare de alertă amplifică la rândul ei simptomele digestive. Persoana începe să fie atentă la fiecare senzație corporală, să anticipeze că se va simți rău și să își limiteze activitățile, ceea ce poate întreține anxietatea”, lămurește psihoterapeutul.
În opinia sa, modul în care interpretăm simptomele contează la fel de mult ca simptomele în sine.
„Cu cât atenția este mai concentrată asupra simptomelor și cu cât acestea sunt interpretate mai catastrofic, cu atât ele pot fi resimțite mai intens”, avertizează ea.
Ce rol are alimentația
Gabriela Răileanu consideră că relația dintre alimentație și sănătatea mintală este mult mai complexă decât sugerează explicațiile simpliste întâlnite frecvent în spațiul online.
„Există tot mai multe cercetări care sugerează că obiceiurile alimentare sănătoase se corelează cu niveluri mai reduse de stres și cu o stare emoțională mai bună. Totuși, este important să evităm concluziile simpliste de tipul «un aliment provoacă anxietate» sau «o dietă vindecă anxietatea»”, subliniază aceasta.
Potrivit spuselor sale, sănătatea mintală este influențată simultan de numeroși factori, de la predispozițiile genetice și experiențele de viață până la somn, relații sociale, activitate fizică și nivelul de stres.
„Este important ca oamenii să înțeleagă că nu trebuie să aleagă între explicațiile «fizice» și cele «psihologice». Organismul funcționează ca un întreg, iar sănătatea mintală și cea fizică se influențează reciproc în permanență. Tocmai de aceea, o abordare integrată, care ia în considerare atât corpul, cât și mintea, oferă adesea cele mai bune rezultate pe termen lung”, conchide Gabriela Răileanu.
