O echipă de cercetători de la Charité – Universitätsmedizin Berlin (Germania) a descoperit că expirația prelungită, o tehnică în care inspirația este scurtă, iar expirația durează mult mai mult, îi poate face pe oameni mai înclinați să își asume riscuri. În loc să îi determine să fie mai prudenți, metoda pare să amplifice atractivitatea recompenselor potențiale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la descopera.ro.
Respirația cu expirație prelungită este deja folosită în pregătirea militarilor și a forțelor de ordine pentru a-i ajuta să rămână calmi în situații tensionate. Ea stimulează sistemul nervos parasimpatic, responsabil de stările de relaxare și de refacere a organismului. Totuși, până acum nu era clar dacă această stare influențează și modul în care oamenii iau decizii.
Ce se întâmplă când respiri adânc? Se pare că devii mai dispus să-ți asumi riscuri!
Pentru a afla răspunsul, cercetătorii au inclus în studiu 41 de voluntari care au participat la un joc de tip „acceptă sau refuză”, bazat pe pariuri cu șanse egale de câștig și de pierdere. Participanții au luat deciziile atât în timp ce respirau normal, cât și în timp ce urmau un ritm controlat de respirație, cu o inspirație de două secunde și o expirație de opt secunde. În același timp, oamenii de știință le-au monitorizat activitatea cerebrală prin rezonanță magnetică, precum și ritmul cardiac, respirația, transpirația și dilatarea pupilelor.
Rezultatele au confirmat că respirația lentă a activat sistemul nervos parasimpatic și a încetinit ritmul respirator, fără să reducă reacțiile asociate răspunsului de tip „luptă sau fugi”. În această stare, participanții au ales mai des variantele riscante.
Analiza deciziilor a arătat însă că aceștia nu au devenit mai puțin atenți la posibilele pierderi. În schimb, le-au acordat o importanță mai mare recompenselor pe care le puteau obține, ceea ce i-a făcut mai dispuși să își asume riscuri.
Scanările cerebrale au indicat că persoanele la care activitatea sistemului parasimpatic a crescut cel mai mult au prezentat și o activitate intensificată în două regiuni implicate în evaluarea recompenselor și în integrarea semnalelor provenite din organism. Timpul necesar pentru luarea deciziilor nu s-a modificat, ceea ce sugerează că efectul nu a fost cauzat de o analiză mai superficială a opțiunilor, notează ScienceAlert.
Descoperirea ar putea avea aplicații în tratarea depresiei
Autorii studiului consideră că rezultatele susțin ideea că starea fiziologică a organismului nu doar însoțește procesul decizional, ci contribuie direct la modelarea acestuia prin conexiunile dintre respirație, inimă și creier.
Cercetătorii atrag însă atenția că studiul are mai multe limitări. Au participat doar 41 de adulți tineri și sănătoși, cu o vârstă medie de 25 de ani, iar deciziile analizate au vizat doar pariuri financiare simulate în laborator. Din acest motiv, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a vedea dacă efectele se mențin și în situații reale de viață.
Chiar și așa, autorii cred că descoperirea ar putea avea aplicații în tratarea unor afecțiuni precum depresia sau anxietatea, în care este afectat modul în care creierul procesează recompensele.
Studiul a fost publicat în revista Neuron.
