În zilele de cod roșu de caniculă, riscul medical nu începe în momentul în care o persoană își pierde cunoștința. Potrivit dr. Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă, organismul transmite de multe ori semnale discrete, ușor de ignorat: oboseală neobișnuită, durere de cap, amețeală, greață sau dificultăți de concentrare. „Setea nu este întotdeauna un indicator suficient”, susține acesta, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Care este cea mai frecventă greșeală în perioadele de caniculă?
„Mulți oameni așteaptă să li se facă sete pentru a bea apă. Problema este că setea poate apărea după ce organismul a început deja să piardă o cantitate importantă de lichide. La persoanele în vârstă, acest mecanism este și mai puțin eficient”, susține dr. Nechifor.
Medicul recomandă hidratarea constantă, în cantități moderate, distribuite pe parcursul întregii zile. Consumul brusc al unor volume foarte mari de apă nu este indicat, mai ales după transpirație abundentă, deoarece poate produce dezechilibre ale sărurilor din organism.
Canicula solicită inima și rinichii
În încercarea de a elimina căldura, organismul dilată vasele de sânge de la nivelul pielii și intensifică transpirația. Aceste mecanisme obligă inima să lucreze mai mult și pot reduce circulația sângelui către rinichi.
„Un aspect despre care se vorbește prea puțin este suferința renală. Urinările rare și urina foarte închisă la culoare pot fi semne ale unei deshidratări importante. Riscul crește în cazul celor care muncesc în soare, fac sport la ore nepotrivite sau nu se pot retrage într-un spațiu răcoros”, susține medicul.
Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, diabet, boli renale sau respiratorii trebuie să fie deosebit de atente. În cazul lor, chiar și un episod aparent banal de deshidratare poate destabiliza o boală cronică.
Atenție la tratamentele administrate zilnic
Medicul atrage atenția că anumite medicamente pot influența modul în care corpul reacționează la căldură. Diureticele pot accentua pierderea de apă și săruri, iar unele tratamente pentru tensiune, inimă sau afecțiuni psihice pot modifica transpirația, percepția setei ori capacitatea de adaptare la temperaturi ridicate.
„Tratamentele nu trebuie întrerupte și dozele nu trebuie modificate din proprie inițiativă. Pacienții care au amețeli, hipotensiune, slăbiciune accentuată sau alte simptome neobișnuite trebuie să discute cu medicul curant”, precizează medicul.
Un detaliu adesea ignorat este păstrarea medicamentelor. Acestea nu trebuie lăsate în autoturisme, pe bord, lângă geam sau în spații expuse direct soarelui. Temperaturile foarte ridicate le pot afecta stabilitatea.
Când canicula devine urgență medicală
Crampele, transpirația abundentă, greața, durerea de cap și slăbiciunea pot indica epuizare termică. Persoana trebuie mutată într-un spațiu răcoros, așezată în repaus și hidratată, dacă este conștientă și poate înghiți. Confuzia, vorbirea neclară, comportamentul neobișnuit, leșinul, convulsiile sau temperatura corporală foarte ridicată pot indica insolație severă.
„În acel moment nu mai vorbim despre un simplu disconfort, ci despre o urgență medicală. Trebuie apelat imediat 112. Persoana trebuie mutată la umbră sau într-un spațiu răcoros și răcită până la sosirea echipajului medical. Unei persoane inconștiente sau confuze nu i se administrează lichide”, explică dr. Nechifor.
Recomandările medicului pe perioada caniculei
Medicul recomandă evitarea deplasărilor și a efortului fizic intens între orele 11.00 și 18.00, consumul regulat de apă, limitarea alcoolului și a băuturilor foarte dulci, purtarea hainelor lejere și verificarea zilnică a persoanelor vârstnice care locuiesc singure.
„În perioadele de cod roșu, prevenția nu înseamnă doar să ne protejăm pe noi. Un telefon dat unui părinte, unui bunic sau unui vecin în vârstă poate preveni o tragedie. Canicula devine periculoasă tocmai atunci când primele simptome sunt tratate cu indiferență”, concluzionează dr. Alexandru Nechifor.
