Se crede că acest crater din deșert s-a format în anii 1960 sau 1970, când o platformă sovietică de forare a gazelor s-a prăbușit, iar metanul a început să iasă la suprafață. Având în vedere riscul de asfixiere a sătenilor din apropiere, s-a luat decizia de a aprinde gazul, care de atunci arde încontinuu, transmite Ultimelestiri.md cu referire la romaniaeuropalibera.org.
Dar mai nou, autoritățile turkmene par decise să stingă flăcările.
Dylan Harris, directorul general al companiei britanice de turism Lupine Travel, a declarat pentru RFE/RL că a observat o scădere treptată a intensității flăcărilor în ultimii ani, dar „anul trecut, în special, flăcările au fost la un nivel semnificativ mai scăzut”.
Fotografiile realizate în 2025 confirmă că doar câteva limbi de foc ard acum în locul unde odinioară șuierau flăcările.
Pe 28 decembrie, Turkmengaz, compania națională de gaze, a emis un comunicat privind „soluționarea problemei Darvaza”.
Aceasta a menționat forarea unui nou puț, care va devia gazul de la sursa craterului Darvaza pentru a „elimina complet emisiile necontrolate de gaz în atmosferă”.
Planul Așgabatului de a stinge craterul în flăcări vine după luni de zile în care turiștii s-au arătat dezamăgiți de dispariția flăcărilor de la Darvaza, fenomen care a fost explicat la o conferință pe tema energiei organizată în Turkmenistan în luna iunie.
Irina Lurieva, cercetător șef al companiei energetice de stat Turkmengaz, a dezvăluit participanților la conferință că mai multe puțuri de gaz abandonate au fost redeschise recent în deșertul din apropierea sitului Darvaza pentru a devia fluxurile de gaz în afara craterului.
„Reducerea [incendiilor] este de aproape trei ori”, a spus Lurieva. Conferința a avut ca scop prezentarea realizărilor în domeniul energiei verzi ale acestei țări bogate în gaze naturale.
Citește continuarea pe romaniaeuropalibera.org.
![]()
![]()
![]()
![]()
