În urmă cu 25 de ani, când Partidul Libertății din Austria (FPO) a intrat la guvernare, Europa a fost șocată. Au fost impuse măsuri punitive, au fost anulate vizite diplomatice, iar Belgia a sugerat chiar că UE s-ar putea lipsi de țara alpină, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la hotnews.ro.
Atunci, partidul de extremă dreapta era doar un partener minor în coaliție. În prezent FPÖ – cunoscut pentru pozițiile nativiste, anti-imigrație și critice față de UE – se află la conducere. Liderul său, Herbert Kickl, este favorit pentru a deveni următorul cancelar al Austriei.
Astfel, potrivit The Guardian, nu doar că Viena ar putea avea primul guvern condus de extrema dreaptă de la al Doilea Război Mondial încoace, ci s-ar alătura și unui bloc tot mai mare de state membre disruptive și prietenoase cu Moscova, aflate în inima Europei.
În cazul în care Herbert Kickl devine cancelar al Austriei, el se va alătura unor lideri cu aceleași viziuni, precum Viktor Orban din Ungaria, Robert Fico din Slovacia și, probabil, după alegerile din octombrie, Andrej Babiš din Republica Cehă.
„Aceasta este noua normalitate”
Avansul extremei drepte în UE este atât de evident încât reacția de la Bruxelles și din alte capitale a fost aproape absentă, notează aceeași sursă.
„Va trebui să ne descurcăm cu asta, nu-i așa?” a declarat un diplomat al unui stat membru important. „Aceasta este noua normalitate”, a adăugat el.
FPÖ, care a obținut 29% din voturi în alegerile din septembrie, se află în discuții pentru formarea unui guvern alături de Partidul Popular Austriac (ÖVP), după ce negocierile cu Partidul Social Democrat (SPÖ) și liberalii Neos au eșuat.
Deși rezultatul final al alegerilor este incert, pare din ce în ce mai probabil că se va ajunge la un acord, deoarece sondajele sugerează că o alternativă, reprezentată prin alegeri anticipate, ar crește și mai mult sprijinul pentru extrema dreaptă, până la 39%.
Mai dificil de gestionat decât Viktor Orbán
În timp ce cancelarul interimar al Austriei, Alexander Schallenberg dă asigurări la Bruxelles că nu există motive de îngrijorare, ministrul de externe al Austriei a promis că țara sa va „rămâne un partener de încredere, puternic și constructiv în cadrul UE”, programul agresiv al FPÖ pentru alegerile europene, intitulat „Stop nebunia UE”, continuă.
Partidul austriac de extremă dreaptă nu solicită direct ieșirea Austriei din UE, dar cere reforme radicale, reducerea birocrației și sfârșitul „exceselor politice” de la Bruxelles. De asemenea, FPÖ a cerut stoparea imediată a imigrației, suspendarea sistemului de azil al Austriei și expulzarea tuturor solicitanților de azil.
Unii analiști sugerează că, dacă Kickl ajunge cancelar, cele mai radicale instincte ale sale ar fi probabil temperate de un acord strict de coaliție cu ÖVP, iar acesta s-ar concentra mai degrabă pe probleme bugetare și interne. Alții, însă, pun sub semnul întrebării capacitatea ÖVP de a-l controla.
Dacă Kickl nu este controlat de partenerii săi de centru-dreapta, ar putea deveni și mai dificil de gestionat în cadrul blocului comunitar decât Viktor Orbán, care a fost ținut mai mult sau mai puțin sub control prin blocarea fondurilor UE.
În schimb, Austria contribuie mai mult la bugetul UE decât primește, ceea ce ar putea face dificilă aplicarea unei abordări tranzacționale. „Kickl ar putea respecta regulile,” a spus un diplomat din sudul Europei. „Sau ar putea acționa independent. Adevărul este că nimeni nu știe.”
Dacă Kickl, Orban și alți lideri din extrema dreaptă se unesc, politicile UE ar putea avea de suferit. Sprijinul pentru Ucraina, noul sistem de azil al blocului și Pactul Ecologic European ar putea deveni ținte. Partide de extremă dreaptă conduc deja guverne în Italia, Ungaria și Slovacia, iar în alte țări, cum ar fi Olanda, Finlanda, Suedia și Croația, sunt membri sau susținători ai coalițiilor guvernamentale.
În Romania, Alianța pentru Unirea Românilor, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri sunt cele trei partide de extremă-dreapta care au reprezentanți în Parlament în urma alegerilor din 1 decembrie. AUR a câștigat a doua poziție la alegeri, cu 18,29% din voturile românilor.
