Potrivit legislației ruse, Comisia Electorală Centrală are la dispoziție 10 zile pentru a evalua autenticitatea semnăturilor și a decide dacă va permite sau nu intrarea lui Nadejdin în cursa electorală. La începutul săptămânii curente, membrii CEC au aprobat înregistrarea lui Vladimir Putin, așteptat să câștige alegerile și un al cincilea mandat de președinte, în condițiile în care mulți din opozanții săi sunt fie închiși, fie au fugit peste hotare, amintește într-o analiză de știri RFE/RL Robert Coalson, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Europa Liberă.
Nadejdin a primit sprijinul mai multor figuri importante din opoziția rusă, fiind vorba de asociați ai opozantului Alexei Navalnîi, deținut într-o colonie penală, dar și politicieni ruși din exil precum Maxim Katz sau Mihail Hodorkovski.
Monitorizate atent de Kremlin, alegerile din Rusia nu sunt nici libere, nici corecte. Ele sunt marcate de excluderea candidaților opoziției, intimidarea alegătorilor, falsificarea buletinelor de vot și alte mijloace de manipulare a procesului electoral.
Dacă îi va fi aprobat dosarul, Nadejdin va fi al cincilea candidat în cursa electorală, alături de Putin, liderul Partidului Liberal Democrat, Leonid Sluțki, vicepreședintele Dumei de Stat, Vladislav Davankov, ce e înaintat de partidul Oameni Noi și deputatul Nikolai Haritonov, membru al Partidului Comunist.
Șanse mici să apară pe buletinele de vot
Analiștii consultați de RFE/RL susțin că alegerile sunt atent monitorizate și controlate de Kremlin nu doar pentru a-i asigura lui Putin un al cincilea mandat de președinte, dar și pentru a oferi aparența unei unități naționale în jurul acestuia și a politicilor sale cheie – confruntarea cu Vestul și războiul împotriva Ucrainei, ce intră deja în al treilea an.
Cu toate acestea, este surprinzător nivelul la care a ajuns sprijinul pentru puțin cunoscutul Nadejdin, a cărui platformă politică afirmă că invazia Ucrainei a fost o „greșeală fatală” și îl acuză pe Putin că a dus Rusia în trecut, în loc să construiască un viitor durabil. Acest fapt complică ambiția agresivă a Kremlinului de a spori percepția legitimității de care se bucură Putin.
Văzut drept candidatul anti-război, Nadejdin a strâns dublul celor 100.000 de semnături pe care trebuia să le depună la CEC. Comisia, despre care analiștii susțin că e condusă de Kremlin, a respins anterior înregistrarea unor potențiali candidați ai opoziției sub pretextul că ar fi avut un număr insuficient de semnături valide sau alte motive birocratice.
„Aceasta este o problemă pentru campania lui Putin”, declară analistul politic și fostul redactor de discursuri al Kremlinului Abbas Galliamov. „Dacă un candidat anti-război este înregistrat, el va fi împotriva lui Putin și toți ceilalți candidați vor fi… irelevanți”.
„Oamenii nu vor vota pentru Nadejdin… ci împotriva lui Putin, pentru că Putin reprezintă războiul”, a declarat Galliamov pentru RFE/RL. „De aceea, nu cred că Kremlinul îl va înregistra pe Nadejdin. Riscul este foarte mare”.
Ordine de mobilizare… la urne
Presa rusă relatează că administrația Putin a ordonat oficialilor locali să prezinte rezultate care să ilustreze un sprijin de aproximativ 80% pentru Putin – mai mare ca niciodată – cu o prezență la vot de aproximativ 70%. Analiștii se arată sceptici privind obținerea unei asemenea participări la vot, dacă toți candidații aprobați își vor exprima sprijinul pentru Putin. Spre exemplu, la 30 ianuarie, naționalistul Serghei Baburin și-a depus semnăturile la CEC, dar imediat s-a retras din cursă în favoarea lui Putin.
„Este încă prea devreme pentru a spune dacă (Nadejdin – n.r.) poate fi o figură unificatoare pentru oamenii nemulțumiți, pentru opoziție”, a declarat sociologul Denis Volkov de la agenția de sondaje Levada Center. „Poate că va ieși ceva din asta, dar nu îmi dau seama, încă. De aceea sunt surprins să aud oameni spunând că Kremlinului îi este frică. Da, oamenii își dau semnăturile, dar nu toți cei care semnează vor și vota pentru el”.
În plus, o prezență ridicată la vot, adaugă Volkov, nu ar trebui să fie o problemă pentru Kremlin, având în vedere campania sa concertată de „mobilizare și consolidare național-patriotică”.
„Putin se afișează în mod constant, iar autoritățile iau măsuri pentru a-i mobiliza pe toți susținătorii săi”, a spus el.
De altfel, perioada îndelungată în care Nadejdin a lucrat în cadrul sistemului a trezit speculații potrivit cărora potențiala sa candidatură ar fi „un proiect” al administrației Putin. Mark Galeotti, un autor și analist al politicii ruse, susține însă că acest lucru este puțin probabil.
„Cred că e vorba de ceva ușor diferit”, a declarat el într-un podcast RFE/RL. „Cred că este mai degrabă faptul că Kremlinul a decis să-l lase să meargă înainte… S-a decis că a fost suficient de respectuos față de sistem și de joc. Era suficient de marginal încât nu au simțit că trebuie să-l excludă în etapa anterioară”.
„Cu toate acestea”, a adăugat el, „bănuiesc că acum își revizuiesc această decizie”.
Deși a spus de mai multe ori că invazia Ucrainei a fost o greșeală costisitoare pentru Rusia și a cerut încetarea focului și negocieri, Nadejdin nu a condamnat niciodată războiul în mod categoric și nici nu a cerut restituirea teritoriilor ucrainene pe care Rusia le-a ocupat – poziții care aproape sigur i-ar aduce dosare penale în Rusia lui Putin.
Scenariul Belarus 2020
În 2020, liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenka a încercat să obțină al șaselea mandat în fruntea Belarusului. Deși guvernul său a eliminat toți candidații opoziției care, în opinia sa, reprezentau o amenințare la adresa regimului său autoritar, a fost permisă totuși înregistrarea soției unui potențial candidat, arestat ulterior. Este vorba de Svetlana Țihanovskaia, necunoscută la acel moment pe scena politică, dar care s-a dovedit a fi o candidată formidabilă, reușind să unească opoziția și să obțină sprijinul multor belaruși nemulțumiți.
Atunci când autoritățile au susținut că Lukașenka a câștigat cu o majoritate zdrobitoare, belarușii au ieșit în număr mare să susțină candidatura lui Țihanovskaia, adunându-se la demonstrații masive, dar pașnice, care pentru o scurtă perioadă au amenințat serios regimul Lukașenka.
Cu toate acestea, liderul de la Minsk a reușit să păstreze conducerea prin reprimarea violentă a protestelor, impunând o represiune adeseori brutală și forțând-o pe Tihanovskaia și alți lideri ai opoziției să părăsească țara. Dar pe de altă parte, a pierdut din puțina legitimitate pe care o mai avea în țară și în străinătate.
Analiștii susțin că Kremlinul nu dorește să aibă parte de un scenariu similar.
Din punctul de vedere a lui Putin, a sugerat Galeotti, nu i se poate permite lui Nadejdin să construiască o „coaliție a celor care s-au săturat”, o forță alimentată de nemulțumirea reprimată față de economie, mobilizarea militară, tensiunile etnice și alte tensiuni sociale care au fost exacerbate de război, reprimarea disidenței, restricționarea drepturilor fundamentale și alte probleme.
Nadejdin a devenit „un fel de paratrăsnet pentru oamenii… care, în general se opun pur și simplu regimului și, sincer, nu prea le pasă ce reprezintă Nadejdin sau cine este el sau orice altceva”, a declarat Galeotti.
„Acest lucru îl face problematic”, a adăugat el.
