Noi echipamente sunt dezvoltate și implementate la un cost semnificativ mai mic și într-un timp remarcabil de scurt raportat la aproape oriunde altundeva în lume, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
În prezent, Ucraina este dependentă de serviciile de informații americane, precum și de sistemele de apărare aeriană primite de la aliați pentru a intercepta rachetele rusești. Pe de altă parte, Kievul își produce propriile arme. Potrivit președintelui Vladimir Zelenski, în prezent Kievul își procură aproximativ 40% din armele sale din surse ucrainene.
În ceea ce privește vehiculele blindate, „putem produce câte avem nevoie”, a declarat consilierul lui Zelenski pentru afaceri strategice, Oleksandr Kamyshin, într-un interviu acordat la Kiev. El a numit producția de arme „petrolul Ucrainei”. „Reconfigurăm războiul”, a spus Kamyshin, fost auditor la KPMG, ulterior șeful rețelei feroviare a țării. „Țara mea devine arsenalul lumii libere”.
În paralel, dronele terestre și vehiculele aeriene fără pilot (UAV), care au fost folosite la scară largă pentru prima dată în războiul împotriva Rusiei, au declanșat o adevărată revoluție pe câmpul de luptă.
Totuși, Rusia are încă un număr impresionat de forțe în Ucraina, după cum a avertizat recent șeful armatei ucrainene Oleksandr Sîrski: și anume 695.000 de soldați poziționați de-a lungul liniei tot mai întinse a frontului.
Iar acum forțele ruse se angajează în noi ofensive pe front, bombardând în același timp populația civilă a Ucrainei cu rachete și drone. Între timp, Putin continuă să respingă apelurile la un armistițiu. În acest context, principala armă împotriva invadatorilor a fost adaptabilitatea, impulsionând industria de apărare a Ucrainei.
Un exemplu grăitor este platforma robotică modulară TerMIT, proiectată atât pentru transport, cât și pentru curățarea căilor de acces. Aceasta este echipată cu internet prin satelit Starlink și este utilizată de peste 20 de unități militare.
Povestea vehiculului TerMIT
Când Rusia a lansat invazia la scară largă în 2022, Maksym Vasylchenko lucra la o firmă care producea utilaje pentru producția alimentară, instalând și programând echipamente pentru companii precum Tetra Pak și GEA Group. Acum produce roboți militari precum TerMIT.
Alături de câțiva colegi și-a folosit expertiza pentru a-și ajuta prietenii care se înrolaseră în armată. Când au rămas fără bani, au fost sfătuiți să înființeze o companie pentru a primi finanțare. Rezultatul a fost TenCore, o vedetă a scenei startup-urilor de apărare.
TenCore a început în februarie 2024 cu cinci angajați, iar acum are 175 de angajați și estimează venituri de 80 de milioane de dolari în 2025 din producția a peste 2.000 de unități.
Unii investitori au vrut să cumpere compania, dar TenCore s-a opus, a spus Vasylchenko, în vârstă de 39 de ani, subliniind că cheia succesului companiei este lucrul direct cu comandanții din teren de la care primește feedback cu privire la performanțî și posibilele domenii de îmbunătățire.
Filosofia TenCore este inevitabil modelată de viteză. Guvernele străine sunt „foarte lente” în achiziții, spune el. „Nu avem acest timp.”
Având în vedere că zonele din prima linie sunt sub supraveghere constantă din partea dronelor, desfășurarea unor astfel de roboți reduce la minimum riscul uman.
TerMIT este format din module care pot fi înlocuite sau modernizate, și este disponibil în trei versiuni – de pildă, poate fi dotat cu o mitralieră Browning de calibru mare sau un lansator de grenade Mk 19. „Lăsați roboții să lupte”, scrie TenCore pe site-ul său web.
Peste 20 de unități militare folosesc TerMIT, unele dintre ele bazându-se în întregime pe acesta pentru a livra provizii de alimente și echipamente pe linia frontului la o distanță de până la 20 de kilometri, și se întoarce încărcat cu răniți și morți.
Costul unui astfel de vehicul începe de la 20.000 de dolari.
În căutare de inovație
În același timp, utilizarea dronelor ieftine pentru a ataca pozițiile rusești și a distruge tancurile de luptă a schimbat natura câmpului de luptă: peste 70 % din echipamentele rusești au fost distruse de dronele ucrainene.
Așa-numita zonă a morții, unde soldații sunt expuși permanent riscului de a fi atacați, se extinde dramatic. Dronele FPV pot opera acum practic pe orice vreme, zi sau noapte, în timp ce aduc echipament soldaților blocați în tranșee și chiar sânge militarilor răniți.
Rusia este expertă în standardizarea producției, fabricând un număr uriaș de echipamente, în timp ce Ucraina pune accent pe creativitate și inovație. Modelul care va prevala va decide războiul, scrie Bloomberg.
Yehor Dudinov, informatician de profesie, a înțeles rapid importanța războiului electronic – o tehnologie de care Ucraina nu dispunea la un nivel avansat, spre deosebire de Rusia.
Așa că a decis să rezolve problema, iar rezultatul a fost un dispozitiv capabil să detecteze semnalele emise de radarul inamic, bruind sistemele și chiar de operatorii de drone la o distanță de până la 30 de kilometri.
Cea mai mare problemă pentru companiile de tehnologie de apărare din Ucraina, fie ele de stat sau private, este însă finanțarea. Donatorii și investitorii își doresc rezultate rapide, venituri solide și videoclipuri din prima linie care devin virale online, potrivit lui Dudinov. Compania sa, Falcons, primește finanțare de la departamente de apărare străine care plătesc pentru a participa la demonstrații în situații de luptă în timp real.
Lucrurile de pe front se schimbă „atât de repede, ca niciodată”, a spus Dudinov. „Este esențial să testați totul pe câmpul de luptă cât mai curând posibil”.
Deși Ucraina are un buget de apărare de 12 miliarde de dolari, potențialul de producție este de trei ori mai mare decât în prezent. Kievul încearcă să atragă mai multe investiții de la aliații săi occidentali, inclusiv din noul proiect european SAFE, care prevede 150 de miliarde de dolari pentru finanțarea tehnologiei de apărare.
Roman Sulzhyk, un fost director executiv la JP Morgan și Deutsche Bank, care administrează un fond de risc pentru startup-uri de tehnologie militară, încearcă să găsească următoarea marea tehnologie revoluționară.
Un proiect presupune utilizarea unui laser pentru a desemna o țintă, apoi lansarea unei drone care să urmărească automat laserul pentru a o lovi. un altul este dezvoltarea unui softwar și cipuri care acționează ca niște antene mici pentru a filtra zgomotul creat de inamic în scopul de a perturba semnalele GPS, cunoscut drept „spoofing”.
O a treia companie lucrează dintr-un garaj unde amestecă combustibil solid pentru rachete, cu scopul de a dezvolta rachete ieftine care pot intercepta dronele Shahed. Încă nu au descoperit cum să lovească ceva cu racheta lor, dar Sulzhyk este încrezător că progresele vor veni.
„Scena tehnologiei militare din Ucraina este extrem de în vogă acum”, a spus el cu entuziasm.
