Este vorba despre Denis Frolov, care deținea permis de ședere temporară în România, după ce s-a angajat în cadrul unor companii locale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la romaniatv.net.
Hotărârea a fost pronunțată de Curtea de Apel București, la solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Decizia este executorie și poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile.
Potrivit motivării instanței, autoritățile române au prezentat informații clasificate conform cărora cetățeanul rus ar fi fost implicat în activități de cercetare-diversiune și sabotaj, considerate amenințări la adresa securității naționale.
Magistrații susțin că bărbatul deținea manuale cu instrucțiuni privind fabricarea explozivilor, dispozitivelor explozive, otrăvurilor și dispozitivelor incendiare, inclusiv informații despre achiziția substanțelor și echipamentelor necesare.
Instanța a mai reținut că acesta manifesta un interes constant pentru domeniul militar, frecventa poligoane de tir și ar fi manifestat interes față de obiective militare aliate, inclusiv baza aeriană americană Ramstein din Germania. Totodată, anchetatorii susțin că existau indicii privind un posibil interes față de obiective aparținând SRI.
Conform documentelor prezentate în instanță, Denis Frolov ar fi utilizat tehnici și proceduri de protecție contrainformativă specifice domeniului de intelligence. Acesta ar fi schimbat frecvent dispozitivele informatice, ar fi șters constant date și ar fi investit în echipamente menite să reducă amprenta cibernetică și să crească securitatea comunicațiilor.
Autoritățile române susțin că cetățeanul rus avea legături cu instituții de stat din Federația Rusă și un istoric familial conexat structurilor de forță sau instituțiilor cu atribuții militare ale statului rus.
Potrivit instanței, acesta a activat o perioadă îndelungată în sectorul nuclear din Federația Rusă și a locuit în orașul Ozersk, descris drept un mediu controlat strict de autoritățile ruse.
În fața instanței, Denis Frolov s-a adresat în limba română și a declarat că mama sa este ucraineancă. El a negat că ar avea activități ilegale și a susținut că, dacă ar fi avut ceva de ascuns, nu ar fi putut călători liber.
Magistrații au mai consemnat că bărbatul administra un canal pe aplicația Telegram, descris ca având caracteristicile unei „căsuțe poștale impersonale digitale”, și că, în pofida declarațiilor privind integrarea în Uniunea Europeană, manifesta poziții antieuropene.
