CPI, care are sediul la Haga, a precizat că „există motive rezonabile de a crede că cei doi suspecţi poartă responsabilitatea pentru loviturile cu rachete efectuate de forţele aflate sub comanda lor împotriva infrastructurii electrice ucrainene cel puţin din 10 octombrie 2022 până pe 9 martie 2023 cel puțin”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Curtea a adăugat că prejudiciile şi daunele civile accidentale cauzate de aceste atacuri au fost în mod clar excesive faţă de orice avantaj militar aşteptat. Procurorii ucraineni investigau deja posibile crime de război după o campanie de iarnă de lovituri aeriene asupra infrastructurii energetice şi de utilităţi din Ucraina.
Rusia neagă că a vizat în mod deliberat infrastructura civilă din Ucraina, afirmând că toate atacurile sale au ca scop reducerea capacităţii de luptă a Ucrainei. În martie 2023, CPI a emis mandate de arestare pe numele dictatorului rus, Vladimir Putin, şi al comisarei pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru un presupus plan de deportare a copiilor ucraineni în Rusia, fapte asimilabile crimelor de război. În replică, Rusia, care nu recunoaşte autoritatea CPI, a emis un mandat de căutare a procurorului-şef al instanţei internaţionale, Karim Khan.
General locotenentul Serghei Kobilaș este comandantul forţelor aeriene cu rază lungă de acţiune. În ceea ce-l priveşte pe amiralul Viktor Sokolov, bloggeri militari ruşi şi un fost consilier al Kremlinului au spus, luna trecută, că Rusia l-ar fi demis din funcţia de comandant al flotei sale de la Marea Neagră, la o zi după ce Ucraina a revendicat distrugerea unei nave rusești de război de mari dimensiuni, Ţezar Kunikov. Nu a existat însă o confirmare oficială a demiterii amiralului Viktor Sokolov.
