În timp ce autoritățile investesc masiv în tehnologii de ultimă generație — de la sateliți și drone de monitorizare, până la sisteme bazate pe inteligență artificială —, la doar 128 de kilometri sud de Barcelona, o soluție antică străbate în liniște potecile muntoase. Este vorba despre o turmă de măgari care lucrează zilnic ca „pompieri ecologici”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la libertatea.ro.
Asociația non-profit „Pompierii Măgarilor din Tivissa”, din sudul Cataloniei, reabilitează măgari maltratați sau abandonați și îi folosește pentru curățarea terenurilor greu accesibile.
Mâncând ierburile cele mai inflamabile din zonele rurale și muntoase, aceste animale creează bariere naturale extrem de eficiente în calea incendiilor.
O a doua șansă pentru animale abuzate și o barieră verde împotriva flăcărilor
Proiectul a fost inițiat în anul 2020 de Joan Cedó Sans, actualul primar al micului oraș Tivissa. Impulsionat de amintirea incendiilor violente care au amenințat regiunea în 2013, el a adus primii măgari pentru a testa dacă pot curăța tufișurile uscate de pe proprietatea sa. Rezultatul a fost peste așteptări: animalele au consumat rapid toată vegetația periculoasă.
Astăzi, turma numără 62 de exemplare și este gestionată zilnic de Jordi García, un voluntar alăturat proiectului în 2021. Măgarii sunt mutați periodic pe terenuri publice și private, unde defrișează vegetația uscată datorită poftei lor de mâncare aparent nelimitate.
Printre membrii turmei se numără Roberto, un fost măgar de curse trimis la abator după ce a încetat să mai câștige din cauza constituției sale robuste, dar și Paloma, o măgăriță salvată de la un stăpân care o hrănea incorect cu fursecuri și cuburi de zahăr.
„Suntem recunoscători pentru animalele despre care credem că merită o a doua șansă. Proiectul este reciproc avantajos: măgarii previn incendiile, iar munca le oferă o viață demnă — o turmă din care să facă parte, îngrijire veterinară gratuită și hrană suplimentară donată de fermele locale”, explică fondatorul Joan Cedó Sans.
De ce sunt măgarii mai eficienți decât utilajele sau alte animale
Munca patrupedelor a devenit crucială în contextul clinic extrem. În 2025, Uniunea Europeană a înregistrat cel mai distructiv sezon de incendii de vegetație din istorie, iar Spania a pierdut aproape un milion de acri de pădure și vegetație.
Măgarii preferă ierburile care se usucă rapid în timpul verii și formează așa-numitul „combustibil fin” — biomasa vegetală care se aprinde cel mai ușor și accelerează răspândirea flăcărilor.
Dr. Jordi Bartolomé Filella, cercetător în ecologia erbivorelor la Universitatea Autònoma de Barcelona (UAB), arată că pășunatul animalelor mari reduce intensitatea incendiilor și le face mult mai ușor de controlat de către echipele de intervenție.
Măgarii au avantaje clare chiar și în comparație cu alte animale de grajd. Fiind mai grei decât oile sau caprele, ei calcă mai apăsat, bătătorind solul și rupând stratul de frunziș uscat de care focul are nevoie pentru a se propaga.
În plus, ei mențin curate spărgătoarele de incendiu create de om în munți, iar potecile bătătorite de copitele lor pot fi folosite de pompieri pentru a trage furtunurile de apă în zonele inaccesibile vehiculelor.
Un model tradițional care se extinde în toată Spania
Pierderile provocate de incendii nu se limitează doar la suprafețele arse. În 2025, incendiile din Europa au eliberat o cantitate record de 13 milioane de tone de carbon în atmosferă, afectând calitatea aerului și sănătatea populației pe distanțe de mii de kilometri.
Modelul din Tivissa a fost inspirat de proiectul „El Burrito Feliz” (Măgarul Fericit), care protejează marginile Parcului Național Doñana încă din 2014.
Inițiative similare au apărut și în alte regiuni ale țării: în Galicia se folosesc cai sălbatici ca „mașini de tuns iarba naturale”, iar în Catalonia proiectul „Ramats de Foc” (Turme de Foc) colaborează cu ciobanii locali pentru pășunatul strategic.
Cu toate acestea, experții susțin că astfel de inițiative au nevoie de sprijin financiar public de durată. În prezent, păstorii primesc între 80 de euro pe hectar pentru terenuri private și până la 300 de euro pe hectar pentru terenuri publice, sume considerate insuficiente pentru susținerea activității pe termen lung.
În contrast cu eforturile tehnologice scumpe, proiectul „Pompierilor Măgarilor” demonstrează că soluțiile tradiționale din mediul rural își păstrează o valoare inestimabilă în lupta cu provocările climatice moderne.
