Cele trei state baltice și-au exprimat temerile cu privire la o posibilă agresiune din partea Rusiei, invocând atacurile cibernetice rusești, campaniile de dezinformare și incursiunile avioanelor de vânătoare și dronelor rusești din ultimele luni, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Deși Rusia susține că nu are de gând să atace NATO, cele trei țări și-au dublat cheltuielile pentru apărare de la începutul conflictului din Ucraina, care a avut loc după ce Rusia a negat în repetate rânduri existența unui astfel de plan.
„Amenințările pot fi diverse”, a declarat Renatas Požela, care, în calitate de șef al pompierilor din Lituania, este implicat în planificarea măsurilor în caz de urgență.
„Poate că vom vedea o armată puternică de-a lungul granițelor statelor baltice, cu scopul evident de a cuceri toate cele trei țări în trei zile sau într-o săptămână”.
Alte scenarii discutate în mass-media locală includ sabotarea comunicațiilor sau a legăturilor de transport, un aflux masiv de migranți, tulburări civile în rândul minorităților vorbitoare de limbă rusă sau știri false care provoacă un exod în masă al populației.
În acest an, exerciții de pregătire au avut loc în Lituania, iar simularea a implicat evacuarea a doar o sută de persoane din capitala Vilnius. Însă oficialii intervievați de Reuters au declarat că se elaborează planuri de urgență, păstrate încă secrete, pentru un număr mult mai mare de persoane.
Conform lui Požela, este vorba despre jumătate din locuitorii care trăiesc pe o rază de 40 km de granițele cu Rusia și Belarus, adică aproximativ 400.000 de persoane.
În orașul Kaunas, din vestul țării, se preconizează că 300.000 de persoane vor fi cazate în școli, universități, biserici catolice și într-o arenă unde au concertat recent Robbie Williams și Roger Waters. Eforturi similare sunt depuse și în alte orașe.
Au fost stabilite puncte de colectare, inclusiv în Vilnius, au fost alocate trenuri și autobuze, iar în depozite sunt păstrate provizii precum hârtie igienică și saltele de camping. Cei care părăsesc țara cu mașina vor fi îndrumați către drumuri secundare, pentru a le elibera pentru armata care se apropie.
Este disponibilă o hartă a orașelor în care populația se poate adăposti.
„Acesta este un semnal foarte încurajator pentru societatea noastră: suntem pregătiți și facem planuri”, a declarat ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, pentru Reuters.
„Ne-am făcut temele.”
Totodată, niciuna dintre cele trei țări baltice nu are planuri detaliate pentru relocarea persoanelor în afara granițelor lor.
Două drumuri asfaltate și mai multe poteci forestiere le leagă de Polonia prin Coridorul Suwałki – o zonă împădurită îngustă din Polonia, situată între Rusia și Belarus. Echipamentele militare care sosesc vor avea prioritate față de civilii care încearcă să fugă în Polonia.
Estonia pregătește planuri pentru relocarea a 10% din populația sa de 1,4 milioane de locuitori în adăposturi temporare. Mulți alții vor fi probabil cazați la rude, a spus Ivar Mai, consilier pe probleme de evacuare în masă la Departamentul de Salvare din Estonia.
Două treimi din populația orașului Narva, cu 50.000 de locuitori vorbitori de limbă rusă, se numără printre cei care urmează să fie relocați, guvernul oferind asistență pentru cel puțin jumătate dintre ei.
„Aceasta este doar pentru cei care nu au unde să se ducă”, a spus Ivar Mai.
Letonia estimează că o treime din cei 1,9 milioane de locuitori ai țării ar putea fi nevoiți să-și părăsească locuințele, a declarat Ivars Nakurts, șef adjunct al Serviciului de pompieri și salvare al Letoniei. „Totul trebuie planificat”, a adăugat el.
